Cum alimentează boom-ul tehnologiei verzi o altă criză de mediu: Extracția de litiu usucă deșertul Atacama și amenință comunitățile indigene din Chile

Pe măsură ce crește cererea globală de litiu – un metal esențial pentru bateriile mașinilor electrice și stocarea energiei – regiunile din nordul Chile, precum deșertul Atacama, suferă consecințe vizibile de mediu.

Localnicii și cercetătorii sunt îngrijorați că extragerea intensivă a apei subterane pentru exploatarea litiului usucă ecosistemele, reduce biodiversitatea și pune în pericol comunitățile indigene. Chiar dacă guvernul chilian și companiile miniere sunt angajate în tranziția energetică și, văzând consecințele, promit tehnologii mai sustenabile, oamenii se tem că sunt „cobai” ai industriei verzi, plătind un preț disproporționat pentru beneficiile altora.

În deșertul Atacama – una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă, dar și una dintre cele mai bogate zone în litiu din lume– companiile miniere extrag litiu prin pomparea unor cantități uriașe de saramură din subsol în bazine de evaporare, scrie BBC. Procesul, esențial pentru obținerea metalului utilizat în bateriile mașinilor electrice și în stocarea energiei solare, afectează rezervele de apă subterană și ecosistemele fragile ale zonei.

„Înainte, aici era totul verde. Acum e doar praf și crăpături”, spune Raquel Celina Rodríguez, localnică din Vega de Tilopozo, fostă zonă mlăștinoasă unde familiile creșteau animale. „Companiile au luat apa, iar noi nu mai putem trăi din ceea ce ne-a oferit natura.”

Biologii confirmă efectele distructive asupra naturii ale exploatării de litiu. În Rezervația Națională Los Flamencos, lacurile s-au micșorat, iar numărul flamingilor – specie emblematică a regiunii – a scăzut drastic. Lipsa microorganismelor din apă, cauzată de dezechilibrul hidrologic, afectează întreg lanțul trofic.

Deși autoritățile chiliene promovează extracția litiului ca parte a strategiei naționale de combatere a schimbărilor climatice, localnicii se tem că devin victimele unei „soluții verzi” gândite departe de realitatea lor. „Deciziile se iau în Santiago. Noi doar suportăm consecințele”, spune Sergio Cubillos, lider al comunității indigene din Peine.

Companiile, printre care și gigantul chilian SQM, susțin că testează tehnologii care să reducă impactul asupra apei, însă localnicii privesc cu scepticism aceste inițiative. Statisticile arată că cererea de litiu a crescut de la 95.000 tone în 2021 la peste 205.000 tone în 2024, conform IEA.

Știre adaptată de Alina Mihai