G4Media.ro

Coronavirus: Persoanele asimptomatice îşi pierd mai rapid anticorpii, potrivit unui studiu britanic

sursa foto: www.thailandmedical.new

Coronavirus: Persoanele asimptomatice îşi pierd mai rapid anticorpii, potrivit unui studiu britanic

Un studiu britanic realizat de Imperial College of London şi Ipsos Mori a arătat marţi că persoanele asimptomatice sunt mai predispuse să-şi piardă mai rapid anticorpii decât cele care au prezentat simptome după infectarea cu noul coronavirus, relatează AFP, preluata de Agerpres.

În perioada 20 iunie – 28 septembrie, cele două organizaţii au urmărit 350.000 de persoane selectate aleatoriu în Anglia, care s-au auto-testat la domiciliu pentru a vedea dacă au anticorpi împotriva COVID-19.

„În această perioadă, proporţia persoanelor testate pozitiv pentru anticorpii la COVID-19 a scăzut cu 26,5%”, de la 6% la 4,4% din populaţia testată, se arată într-un comunicat, „ceea ce sugerează o reducere a anticorpilor în săptămânile sau lunile de după infectare”.

„Rezultatele sugerează, de asemenea, că persoanele care nu au prezentat simptome legate de COVID-19 sunt susceptibile să piardă anticorpii detectabili mai repede decât cele care au prezentat simptome”, adaugă studiul.

Proporţia anticorpilor la persoanele testate pozitiv la coronavirus a scăzut cu 22,3% în cursul celor trei luni, când această scădere a ajuns la 64% în rândul celor care nu au declarat că au fost afectaţi de COVID-19.

Studiul subliniază de asemenea că, dacă toate grupele de vârstă sunt vizate de această scădere, vârstnicii sunt mai afectaţi: între iunie şi septembrie, proporţia persoanelor cu vârsta peste 75 de ani care aveau anticorpi a scăzut cu 39%, în timp ce proporţia a scăzut cu doar 14,9% pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.

„Acest studiu reprezintă un element crucial al cercetării, ajutându-ne să înţelegem cum evoluează anticorpii la COVID-19 în timp”, a declarat secretarul de stat pentru sănătate James Bethell.

Cu toate acestea, „nu se ştie încă dacă anticorpii conferă un nivel eficient de imunitate sau, dacă o astfel de imunitate există, cât durează”, au precizat Imperial College London şi Ipsos Mori, cerându-le britanicilor să respecte în continuare măsurile sanitare.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

24 comentarii

  1. A trecut destul de mult timp de cand acest virus actioneaza si pot spune destul de sigur ca anticorpii sunt mai puternici in sezonul cald.
    Odata cu racirea vremii ar trebui cu totii sa fim atenti daca mai avem simturile gustului si mirosului.

  2. Imunitatea se poate pierde daca:
    – stam prea mult in casa,
    – suntem expusi la poluare
    – nu intram in contact cu microbi

  3. Ce kk de studiu este asta, ca de 10 min incerc sa-l gasesc si n-am reusit. In mod normal imi trebuie cateva secunde. Nici macar pe saitul Imperial College (de altfel facut mai mult ca sa NU te ajute sa gasesti ceva si mai degraba facut sa arata cat de mult muncesc ei pe subiect).

    In orice caz, pe ideea in sine.
    Pai inclusiv eu am spus-o din primavara: prezenta anticorpilor nu arata decat raspunsul sistemului immunitar adaptativ, si cantitatea lor indica gravitatea bolii in organismul respectiv — adica, daca sistemul imunitar in general nu a reactional bine la incept (adica sistemul imunitar innascut), atunci virusii apuca sa se inmulteasca mult, rezult un titru crescut, ceea ce declanseaza sistemul immun adaptativ (celule B si T; celulele B sunt cele care produc anticorpii). Iar aceste celule conteaza pentru URMATOAREA infectie.
    Deci, daca sistemul imunitar inascut a raspuns puternic de la inceput, virusul a fost omorat rapid, incat sistemul inunitar adaptativ nu prea a mai avut de ce anclaseze puternic. Deci nu este absolut nicio surpriza.

    • Nu e vorba neaparat de vreo surpriza. Ideea e sa masori aceasta scadere ca sa poti estima cat dureaza imunitatea dupa infectare. Deja apar cazuri de persoane infectate si in primavara si in toamna, asa ca ideile unora privind atingerea imunitatii de grup prin infectare par din ce in ce mai riscante.

    • @Vlad
      Nu e chiar asa: conteaza cati au imunitate dobandita, la un moment dat chiar daca nu dureaza toata viata. Rata de infectare va fi ma scazuta daca sunt mai multi imuni la momentul respectiv si asta poate face chiar sa schimbe „trendul”. Una e sa infectezi 1,3 si alta sa infectezi 1,1 … de exemplu.
      Dar, intr-adevar imunizarea de turma la un virus debutant este o aberatie, fiindca pragul se atinge dupa prea multe victime. Cine se ofera sa ingroase turma celor care nu capata imunitate de loc?

    • o singura remarca, legat de raspunsul imunitar la cei asimptomatici si cei cu forme usoare. si imunitatea adaptativa se presupune ca joaca un rol important in aceste cazuri. exista reactivitate T de la alte coronavirusuri la un procent important din populatie (din ce am citit eu undeva in intervalul 20 – 40 %) si in plus anumite limfocite T sunt implicate si in imunitatea nespecifica, in special in zonele periferice. limfocitele T sunt regina acestui joc

    • Disparitia anticorpilor nu inseamna pierderea imunitatii. Ci doar a „reactiei rapide”. Fara anticorpi va dura o zi-doua, in care celule T identifica intrusul si semnalizeaza prezenta lui, pina la producerea de noi anticorpi.
      Cam asa am inteles ca functioneaza treaba.

    • @Ioan, interesant…inteligent, dar motorul de căutare te sabotează.
      Studiul mi-a aparut in 3 secunde pe google:

      Ipsos website: https://www.ipsos.com/ipsos-mori/en-uk/largest-testing-study-coronavirus-publishes-latest-findings

      Imperial College: introducerea studiului: https://www.imperial.ac.uk/news/207333/coronavirus-antibody-prevalence-falling-england-react/

      Studiul propriu-zis de 30 de pagini: https://www.imperial.ac.uk/media/imperial-college/institute-of-global-health-innovation/MEDRXIV-2020-219725v1-Elliott.pdf

    • Si apoi, daca ai dezvoltat o data anticorpi, inseamna ca totusi exista un fel de arc reflex care intra in functiune si a doua si a „n”-a oara. Din ce in ce mai eficient.
      Cel putin, nu vei mai face forme la fel de grave si poti sa mai ai gija de altii in timpul asta, nu sa tii pe unii blocati in jurul tau.

    • Diana, multumesc!
      Vad ca este un preprint. Deci trebuie privit ca atare. Ca remarca, presa are acest obieci prost sa traga concluzii din preprints, ceea ce arata ca este in plop.

      Apoi,
      @Vlad. Am spus surpriza in sensul de noutate (utila). Nu este. Cat despre imunitatea de grup, in mod clar nu intelegi. Nu mai explic, pentru ca am tot explicat, si probabil daca nu ai expertiza legata de immunologie nici nu este usor de inteles. Immunitatea de grup nu este o ipoteza, este un fenomen natural, iar orice epidemie se opreste atunci cand se atinge imunitatea de grup. Deci nu te mai lansa in lucruri pe care nu le intelegi.

      @Inap
      Nu este vorba de a decide cate victime acceptam. Este vorba de a intelege bine optiunile, astfel incat sa NU alegem optiunile care duc la mai multi morti doar pentru ca sunt optiuni populare sau … aprobate de presa. Adica, mai departe, ideea nu este sa inchizi ochii si sa strangi din dinti ca sa moara oameni ci sa intelegi fenomenul pentru a sti ce sa faci pentru a EVITA acele morti: si anume, izolarea (chiar si imperfecta) a celor vulnerabili, astfel incat ei sa avite contaminarea in perioada de timp necesara pentru atingerea imunitatii de grup (plus masuri anticipative medicale pentru a interveni unde este nevoie la acest grup). Dupa ce atingem asta, nu mai conteaza pentru ca virusul nu mai circula (comunitar) – practic epidemia se stinge.

      @bug
      Nu se presupune asa ceva. Sau nu la prima contaminare. Infectia se intampla asa: virusul intra in corp, iar daca reuseste sa scape de sistemul imunitar innascut (incepand cu sistemul complement si cascada de citokine – mai ales interferonii – care omoara virusii) atunci se multiplica la o rata mai mica sau mai mare – si deci faci (respectiv) simptome mai putin sau mai mult grave. Pe urma, daca faci simptome „destul de grave” (decide sistemul imun innascut), atunci se anclanseaza sistemul imun adaptativ. Primul este foarte rapid si este prima linie de aparate (de fapt a doua, prima fiind pielea). Primul este rapid (practic instantaneu). Al doilea vine dupa (sistemul innascut da „permisiunea” si declanseaza sistemul adaptativ) si este si mai lent (saptamani). Deci pana se maturizeaza celulele B (cu anticorpii) si celulele T tu poti fi mort deja pentru ca efectul lor este prea tarziu. Sistemul adaptativ exista pentru ca este un avantaj evolutiv de a fi pregatit pentru o a doua infectie cu acelasi virus (sau unul foarte asemanator incat sa poata fi recunoscut la nivel de pattern molecular de catre receptorii sistemului imunitar). Dar daca raspunsul imun nu este eficace la inceput, odata ce virusul se multiplica sistemul imunitar va fi depasit complet si va declansa o reactie „la disperare” cu toate armele — ceea ce va distruge organele infectate cu virus (plamanul in acest caz) – si se ajunge la incapacitatea de respiratie natural si nevoia de ATI.
      De aceea am spus (si nu o spun doar eu, este logic si este un lucru cunoscut), ca intensitatea raspunsului sistemului imun adaptativ (celulele B si T) indica cat de putin eficient a fost sistemul imun innascut initial (cel care reactioneaza primul). Aceasta eficienta depinde de mai multe lucruri: integritatea structurala a sustemului imunitar (innascut, dar si in general; ceea ce depinde de varsta, comorbiditati, genetica si eventuale intoxicatii sau medicamente care pot interfera), gradul de noutate al virusului in raport cu populatia respectiva si cu persoana in cauza si conditiile de mediu care influenteaza dinamica virus-gazda (gazda viruslui, adica pacientul; termen biologic).

    • Ioan, tu ai citit in viata ta o carte de imunologie? vad ca ai doar niste notiuni vagi, generale si unele gresite despre sistemul imunitar.
      iti pun o singura intrebare relevanta, sa vedem daca are rost sa-ti explic sau mai bine citesti cateva carti si discutam dupa:
      – linfocitele T, din care subsistem fac parte, cel nespecific sau cel adaptativ?

    • Bug, de ce complici discutia inutil?! Putem discuta 100 de ani despre limfocite, ce fac si fac uneori, care din ele, in ce conditii si ce-ar putea sa faca. In articolul de fata se vorbeste despre celulele B (sigur sunt legate si de celulele T) si despre posibila persistenta sau nu a raspunsului imunitar in functie de ce au descoperit omuletii in acest studiu pe anticorpi. Nici despre limfocitele T nu stim clar ce se intampla la COVID-19 dar avem anumite detalii, de exemplu stim ca exista raspuns / cross-reactivitate incmusiv la pacienti care nu au fost detectati cu infectie cu SARS-CoV-2. Dar asta vorbeste despre (1) impactul infectiilor anterioare cu virusi similari (sau identificati ca atare de sistemul imunitar) plus (2) diverse efecte sistemice.
      Aici am incercat sa explic in termeni simpli diversele etape ale raspunsului fata de SARS-CoV-2. Atata tot. Nu veni la mine cu figuri.

    • mai ioane:
      – nu complic eu lucrurile, natura le complica, asa sunt ele complicate indiferent daca-ti place tie sau nu;
      – nu vin la tine cu figuri, ti-am pus intrebarea pentru ca, asa cum ti-am zis anterior, am observat ca ai niste idei simpliste, generale si unele gresite despre cum functioneaza imunitatea. de exemplu:
      „Infectia se intampla asa: virusul intra in corp, iar daca reuseste sa scape de sistemul imunitar innascut (incepand cu sistemul complement si cascada de citokine – mai ales interferonii – care omoara virusii) atunci se multiplica la o rata mai mica sau mai mare – si deci faci (respectiv) simptome mai putin sau mai mult grave.” deci, complementul e un bridge intre cel nativ si cel dobandit. complementul are mai multe modalitati de actiune iar cea mai eficienta dintre acestea este calea clasica, mediata de anticorpi. deci complementul actioneaza foarte eficient abia dupa ce intra in actiune sistemul imunitar adaptativ. sunt semnale ca in cazul covid ar fi activata si calea lectina si alte cai insa tot calea clasica ramane cea mai puternica. apoi, complementul e si el foarte complex si se tot descopera alte noi modalitati de actiune si interactiune cu alte sisteme biologice. de exemplu, este relativ nou conceptul de complement intracelular.
      – vezi ca „interferonii ” nu omoara virusurile, asa cum crezi tu 😀
      as putea sa continui dar ma opresc aici. ideea este ca tu vezi sistemul imunitar simplist, format din subsisteme distincte, care actioneaza cronologic. este gresit. subsistemele au elemente comune si actioneaza relativ simultan. de asta te-am intrebat de limfocitele T. asa cum ti-am spus initial, unele au rol in sistemul nativ iar tu nu ai inteles asta. deci raspunsul era ca limfocitele T au rol in ambele sisteme
      asa ca te rog sa citesti o carte mai noua de imunologie si mai discutam dupa cateva luni.

    • Bug, presupui prea multe. (Ba spui si lucruri gresite pe care incerci sa mi le bagi pe gat; de exemplu sistemul complement da, este sistemul inascut; faptul ca sistemul adaptativ poate activa si augmenta sistemul complement este altceva). Iar unele lucruri sunt de-a dreptul necinstite ca si conversatie – esti cam naiv si mai sigur pe tine decat ar fi cazul.
      Si nu stii sa conversezi logic. Nu ajungem nicaieri.

    • mai ioane, ca in orice alt domeniu, mai putin matematica probabil, lucrurile nu sunt doar albe sau negre. ti-am spus, se observa ca ai doar notiuni generale, simpliste. dar este OK, e chiar de apreciat ca vrei sa intelegi. asa ca de ce nu citesti tu o carte buna in domeniu? inteleg ca nu ai incredere in ce iti spun eu, e normal, dar intr-o carte buna, scrisa de specialisti de top, ai incredere? citeste o carte mai noua in domeniul asta si o sa vezi ca incepi sa intelegi ce spun 🙂 pana atunci, intr-adevar, nu o sa intelegi multe din ce comentez.

    • Hai scuteste-ma cu superioritatea asta infantila.

    • @bug, recomandă-mi te rog 3 cărți în domeniul imunologiei. Preferabil în engleză. Gradul de dificultate nu este o problemă și nici detaliile de specialitate nu mă vor plictisi. Mersi.

    • @ioan mai omule, cand iti recomanda cineva sa citesti o carte inseamna ca se „da” superior? omg … esti hopeless
      @diana pot sa-ti spun ce am citit in ultima perioada pe generalitati (in romana nu stiu daca am citit vreo carte in domeniu 😀 ):
      Structural Immunology/Tengchuan Jin, Qian Yin
      Medical Immunology, 7th Edition/Gabriel Virella
      Cellular and Molecular Immunology/Abul K. Abbas, Andrew H. H. Lichtman, Shiv Pillai
      Imunologia este vasta si de obicei cartile sunt pe diverse specificitati. in plus apar mereu aspecte noi asa ca e bine sa citesti editii noi. acestea 3 sunt deja invechite 😀

  4. exact! nu conteaza ca ai avut ZERO simptome si nici nu stiai ca ai avut covrig19, trebuie sa faci vaccin si tratament preventiv.
    stirile cu „studiile” astea vin dimineata cu mailul de la guvern care contine articolele zilei?

  5. Este primul test de anticorpi care functioneaza pe o picatura de sange din deget. Nu iti spune doar pozitiv/negativ, dar iti da si cantitatea de anticorpi. Ce pacat ca nici un alt test de anticorpi nu merge pe o picatura. Oare cum o fi posibil, si mai ales la o boala atat de noua?

    Sa nu exagerez. Exista ceva asemanator pentru HIV. In occident, testul pentru HIV din deget exista. Il faci absolut degeaba, pentru ca trebuie facute si analizele normale. Dar nimeni nu e deranjat, fiindca statul plateste orice e legat de HIV. Coincidenta, statul plateste si orice e legat de COVID!

    Cautati pe goagal „Elizabeth Holmes”. Si acolo platea statul, si la acest „studiu” a platit statul. Intr-adevar, coruptia ucide.

  6. geo, esti varza baiatule. daca ai sau ai avut covid, nu are rost sa mai faci vaccin. stai linistit ca nu te obliga nimeni.

  7. De ce nu ați postat comentariul în care am oferit link-urile către studiul de 30 de pagini lui @Ioan?
    Interesant este cum aberațiile lui wer, oana, geo, teo, etc. apar imediat pe forum, dar cele la subiect și care răspund unor întrebări cheie, nu. Nu este de mirare că mulți nu se mai obosesc să posteze pe forum.