Control la Apele Române, instituția capturată de pile politice: Structura centrală de funcționari a depășit limitele legale, au rămas doar doi inspectori la Inspecția Națională a Apelor, susține Ministerul Mediului

Un control realizat de Ministerul Mediului la Apele Române arată că activitatea de inspecție a fost blocată sistematic în ultimii trei ani, iar în paralel a crescut peste limitele legale numărul de funcționari din birouri, susține un comunicat al ministerului condus de Diana Buzoianu (USR).

Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a finalizat acțiunea dispusă de ministra Buzoianu la Administrația Națională „Apele Române”, iar verificările au confirmat deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o concentrare disproporționată a personalului în structurile administrative, în detrimentul celor operative, potrivit comunicatului citat.

Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi în medie la un om de teren, funcționari angajați pe pile sau angajați prinși în ofsaid de reporteri din cauza incompetenței, Apele Române este una dintre instituțiile cele mai nereformate din România, după cum arată o analiză G4Media din iulie.

„Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate și adevăr, nu de explicații formale. Apele Române administrează una dintre cele mai importante resurse strategice ale țării, iar oamenii au dreptul să știe cum sunt folosiți banii publici. Concluziile raportului confirmă că am luat decizia corectă atunci când am schimbat conducerea instituției, în urmă cu o lună. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute și responsabilități ignorate. Apele Române trebuie reformată din temelii”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

Datele puse la dispoziție de Ministerul Mediului arată o scădere a numărului total de controale de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081. În același interval, ponderea avertismentelor a crescut la peste 63% din totalul sancțiunilor, iar gradul de încasare a amenzilor a coborât sub 20%.

În paralel, numărul de inspectori a scăzut: Serviciul Inspecția Națională a Apelor, structura responsabilă de coordonarea controalelor la nivel național, avea până de curând doar doi inspectori din 11 posturi aprobate, arată comunicatul citat.

„Concluziile raportului confirmă decizia de a schimba conducerea instituției. Este evident că structurile de inspecție au fost obstrucționate în mod deliberat, atât la nivel central, cât și la nivel local, golind de conținut una dintre cele mai importante funcții ale instituției — aceea de a preveni abuzurile și poluările printr-o prezență constantă în teren. Este, de asemenea, clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care să întoarcă privirea sau care, mai grav, să oprească controalele reale”, a declarat ministra Diana Buzoianu.

În urma raportului, Ministerul Mediului a dispus măsuri imediate.

„Zilele acestea, numărul inspectorilor va fi dublat prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu. Urmează o perioadă de câteva luni de instruire pe teren a personalului nou, luni de zile în care aceste persoane vor avea un număr de controale la care vor fi parte, ulterior acestui termen putând chiar ei să coordoneze aceste activități de control. Vor fi stabilite misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze cel puțin 20-30 de controale pe lună. În acest moment media este de aproximativ 50 de controale pe inspector, pentru primele 10 luni ale anului 2025- un lucru total inadmisibil”, declară Diana Buzoianu.

Analiza Corpului de Control a mai arătat că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ. În timp ce aparatul central s-a extins, activitatea de inspecție s-a restrâns, iar echipele operative din teritoriu au rămas subdimensionate și slab coordonate.

Ministra Mediului l-a demis în septembrie pe directorul Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Lucaci, după o serie de scandaluri legate de închirirea la suprapreț a sediului, dar și de lipsa controalelor pe teren.

Context

Info Sud-Est a scris despre numărul mare de șoferi ai instituției, în medie trei șoferi la un inspector de teren, conform informațiilor transmise de instituție. Dar, spre exemplu, la Apele Prut-Bârlad sunt 5 șoferi la un inspector de teren, iar Apele Mureș are 79 de șoferi. În total, la Apele Române erau, la finalul lui 2023, peste 8700 de angajați. Citește detalii aici. 

Mai mult, ReporterIS a scris la finalul lunii decembrie 2024 cum arată un raport al DSP Vaslui în baza căruia angajații de la ABA Bârlad au reușit să obțină sporul de 15% pentru ”condiții vătămătoare. Una dintre explicații este că sunt exercitate ”presiuni la nivelul părților moi și nervilor”. Reporterii din Iași arată și că din 150 de angajați, 72 au boli cardiace, 37 – boli endocrine, 54 – afecțiuni oftalmologice, 55 – în sfera ORL, 19 – boli la articulații, 5 sunt bolnavi de stomac și ficat și 5 au probleme dermatologice. Citeșe detalii aici.

Tot ReporterIS scria în august 2024 despre o rețea de cumetrii și rude angajate în tot Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, secția de bază a Agenției Apele Române din zona Moldovei, și despre cum Apele Române refuză să dea informații despre câte astfel de familii sunt angajate în instituție la nivel național, după ”modelul” din regiunea Moldovei. Vezi detalii aici și o altă ancheta aici.

Tot reporterii din Iași au mai arătat cum dintr-un contract de pază de 78 de zile încheiat între ABA Prut Bârlad Iași și o firmă din București, cel puțin zece zile prestatorul nu a lucrat efectiv. Prețul total al contractului este de 46.000 de lei fără TVA, firma de pază deja nu a lucrat de aproape 6.000 de lei fără TVA. Contractul este cu drept de prelungire cu încă patru luni. Citește detalii aici.

Poate cel mai cunoscut scandal recent de la Apele Române este cel al ”animalului politic” al instituției și al chelneriței angajate ca specialist la Ape. La finalul anului 2020, Recorder a dezvăluit, într-o campanie referitoare la importanța avertizorilor de integritate din instituții, că, în majoritatea județelor din România, Partidul Național Liberal a instalat la conducerea administrațiilor bazinale și a sistemelor de gospodărire a apelor oameni fără niciun fel de pregătire în domeniu, recomandați doar de carnetul de partid.