VIDEO INTEGRAL Conferință G4Media: Alegeri cruciale pentru UE – Care sunt mizele și cum pot fi contracarate tendințele anti-europene

UE își alege în acest an noua conducere pentru următorii 5 ani prin alegeri marcate de efectele pandemiei și ale invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. În România, crizele suprapuse au dus la proliferarea discursului extremist și antioccidental. Deseori, acest discurs e potențat de utilizarea în scop malign a noilor tehnologii, de rețelele sociale. Miza alegerilor este, așadar, comunicarea corectă și eficientă a beneficiilor apartenenței la UE și dezbaterea rațională a locului României în Uniune.

Participă:

Ramona STRUGARIU (Europarlamentar, Renew Europe, vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova)

Siegfried MUREȘAN (Europarlamentar, vicepreședinte grup PPE, președinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova)

Dragoș BENEA (Europarlamentar, grupul Alianței Progresiste S&D)

Bianca TOMA (Director, Centrul Român de Politici Europene)

Marian VOICU (Jurnalist, publisher Veridica.ro)

Nicolae ȚÎBRIGAN (cercetător, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu)

Moderator: Cristian PANTAZI, redactor șef G4Media

Dezbaterea are titlul: Alegeri cruciale pentru UE: care sunt mizele și cum pot fi contracarate tendințele anti-europene. Evenimentul face parte din proiectul co-finanțat de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication): „EuroVOT: learning from the crises, shaping the future”. Se desfășoară în format fizic și online, la Biroul Parlamentului European din București.

Principalele idei din dezbatere:

Cristian PANTAZI:

• Obiectivul principal pe care ni l-am propus prin acest proiect este să prezentăm importanța alegerilor europarlamentare din 2024 și să încurajăm exercitarea dreptului de a vota. Este foarte important în primul rând să contracarăm tendințele anti-europene, care din păcate sunt în creștere. Suprapunerea crizelor din România a dus la creșterea rapidă a discursului conspiraționist și a pozițiilor anti-europene.
• Viața noastră nu se învârte în jurul politicienilor, în jurul instituțiilor, mai trebuie să ne facem datoria și de cetățeni.

Ramona STRUGARIU:

• De ce comasarea alegerilor nu e un argument pentru a stopa partidele extremiste: ”Eu cred că oamenii 3 luni mai devreme sau 3 luni mai târziu vor cota la fel dacă au convingerea și argumentul de a vota anti-sistem. Votul lor e un vot de blam și penalizare pentru cei care nu și-au exercitat responsabilitățile publice pe care trebuiau să le facă”.
• Am avut extremism nu o dispară. (…) Oamenilor le e teamă și în moment ce tu le accentuezi fricile, iar partidele main-stream nu trebuie să accentueze aceste frici și să nu aibă dublu discurs, dacă nu le explici oamenilor concret, simplu ce înseamnă UE, Schengen, Erasmus, subvenții în agricultură, de fiecare dată când avem inundații activăm mecanismul european de protecție civilă. Trebuie să le spunem oamenilor ce înseamnă UE.
• Pe 17 februarie intră în vigoare regulamentul european pe rețelele de socializare. Amenzile sunt până la 6% pe cifra de afaceri. Degeaba facem legislație europeană, fără a ne asigura că e și respectată. Efortul de de mult mai lungă durată decât punctual o normă sau alta.
• Cred că Ioahnnis poate ajunge președinția Consiliului European dacă va candida singur. Dincolo de ironie, cred că România poate și trebuie să joace un rol mult mai important în regiune, să fie un lider regional, să participe la reconstrucția Ucrainei. Cred că nu am arătat nici pe departe ce putem ca țară și ca resursă umană. E nevoie de sprijin politic, cred că partidele europene trebuie să fie unite în a susține a unui astfel. Dar dincolo de proiecția și un zâmbet larg trebuie să existe un proiect pentru România și pentru Europa.
• E legitimă îngrijorarea în privința viitorului energiei verzi, pentru că acolo trebuie să fie oameni care să creadă în acest proiect. În România plătim în continuare miliarde de euro unor furnizor pentru că nu există un echilibru și nu știu de ce.
• Le Pen lua bani de la Moscova, 9,5 milioane de euro din Rusia din 2011. Pe de altă Farage, unul din inițiatorii Brexit lua bani în calitate de europarlamentar.

Dragoș BENEA

• Dacă vor fi comasate alegerile, vom fi mai mulți comunicatori, și nu comunicatori deep-fake, mii de comunicatori care spun cum a fost transformată din 2007.
• Dacă UE și toate instituțiile care asigură funcționarea UE înțeleg unde au greșit, pandemie, efectele pandemiei, sau dacă trăiește într-un turn de fildeș. Asta e o dezbatere importantă, ce vom face din 2024?
• Vin de la nivel local și știu ce a însemnat pentru fiecare localitate, pentru fiecare județ accesarea de fonduri europene. Sunt surprins că se discută că această comasarea se face plus sau minus trei mandate de europarlamentare, nu cred că partidele mainstream din România riscă mandatele de la celelalte alegeri pentru aceste 2, 3 mandate. Nu cred că aducem deficit de democrație dacă aducem în dezbatere candidații de la nivel local.
• Extremiștii nu au argumente, dar au exemple de acest gen, cum este Schengen. Acum, după 15 ani, actuala guvernare a spart gheața pe naval și aerian, să sperăm că se va dezgheța și pe restul.
• Forțele extremiste sunt asimilate în general Moscovei. UE când a fost înființată a fost asigurarea păcii în această zonă. Primul obiectiv a fost menținerea păcii. Acum, această pace e pusă în pericol după al Doilea Război Mondial de principalii finanțatori ai partidelor extremiste.
• România are deja o funcție foarte importantă în fruntea Parchetului European. Avem și exemple de comisari, în România nu au funcționat chiar așa de bine, chiar dacă am avut comisari pe același domeniu.
• Eu nu sunt așa de optimist legat de frontul din Ucraina. Nu aș fi nici așa de optimist pe rezultatul final al forțelor extremiste. Eu cred că e mai important e dacă vedem această creștere de la ciclu la ciclu s-ar putea ca dezbaterea să fie mult mai grea în 2029.
• Pe diaspora a pierdut aproape complet, și unii se dau maeștrii în comunicare. Nu cred că diaspora e anti-UE se bazează pe alte nemulțumiri. E exemplul Schengen unde s-a vorbit mult și s-a făcut puțin a făcut ca diaspora, paradoxal să alimenteze acest bazin al partidelor extremiste. AU și un discurs extrem de justițiar și bombastic, ușor de ajuns la unele pături care se simt marginalizate. Chia rși digitalizare, s-ar putea să ne trezim că îngroșăm cu mâna noastră rândurile celor care susțin partidele extremiste.
• Și la PSD sunt cote repartizate pentru tineri și cred că e o metodă reală, concretă de a-i aduce la decizie. Implicarea lor în politică trebuie să se producă și trebuie să înțeleagă că implicarea lor în dezbatere și decizie e cel mai concret lucru.

Siegfried MUREȘAN

• Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale e o practică comună în statele UE. În 9 iunie vor avea loc alegeri locale în regiuni din Germania, în Italia, Belgia.
• Despre temerea unor colegi, colege care nu pot candida la mai multe rânduri de alegeri. Pentru ca România, încă un statu relativ nou în UE, să aibă credibilitate la nivel european trebuie să aibă continuitate. Țopăiala dintre nivelul local, parlamentar, europarlamentar nu e bună. Dacă cineva vrea să spună în aceeași zi vreau să fiu europarlamentar și primar nu cred că e de bun augur. Nu e de bun augur nici dacă spune asta după 3 luni.
• Trebuie să spunem foarte clar că aceste grupări extremiste vor afectarea ordinii democratice. Rusia știe că pierde războiul din Ucraina, pierde politic, militar, economic. Federația Rusă știe că nu mai poate crea un curent pro-rus și atunci încearcă să creeze un curent anti-european.
• Extremiștii nu au soluții la problemele reale ale oamenilor, alimentează frici.
• Adevărul e că în ultimii 5 ani am fost loviți de 2 crize, pandemia și invazia rusă din Ucraina. În ambele UE a acționat și a ajutat. Peste 350 de milioane euro au venit pentru plata șomajului tehnic în primele luni de pandemie. Achiziționarea de vaccinuri, cel mai mare pachet economic finanțat vreodată, 28 de miliarde euro doar pentru Românie prin PNRR, am sancționat Federația Rusă, am adus Republica Moldova mai aproape de UE decât oricând vreodată, UE a acționat de fiecare dată.
• Influența României la nivel UE e în creștere. Primul comisar al nostru a fost pe multilingvism, iar apoi am avut pe agricultură, transport și politică regională, domenii extrem de importante.
• PPE niciodată nu va face alianță cu forțe extremiste. Voi prefera întotdeauna cu europerlamentari pro-europeni. Partidele pro-europene, cele trei grupuri vor continua să aibă majoritate matematică, vom folosi această majoritate și vom forma o coaliție. Partidele anti-europene vor fi în continuare izolate și vor fi dezbinate. Am aucit politicieni extremiști din Italia vorbind lucruri urâte despre românii din Italia, am auzit partide anti-europene din Franța vorbind urât despre românii din Franța.

Bianca TOMA

• Calculele politice care primează în aceeași situație. Din punctul de vedere al discursului public, lucrurile stau cu totul diferit. Una vorbim la alegerile locale, alta vorbim de temele la nivel european. E foarte greu să vorbim despre Europa într-o campanie pentru alegerile locale, timp de o lună. (…) În momentul în care le vorbim oamenilor despre ce ne doare cel mai tare, drumul meu, cartierul meu e foarte greu să adaug un alt nivel al discuției cum ar fi securitatea energetică sau de altă natură, energie, natură, agricultură, deavoltare locală, revoltele fermierilor, mediu.
• Nu putem intra în dezbatere cu temele europene majore. Comasarea e un calcul pur politic.
• Cred că va exista o majoritate pro-europeană în continuare. Problema nu este că sunt mulți, ci că sunt vocali. Uitându-ne pe România, am analizat discursurile cele mai populare și am văzut că impactul media pe rețele sociale a fost mare. Pe parte cealaltă a informării, îmi pare răus să spun dar sunt multe lucruri de făcut. Ce ne facem cu informarea? Aici am văzut lucruri la care noi toți putem lucra, partide main-stream, establishmentul politic, am explicat green-deal, am explicat mizele legate de fermieri? Îmi pare rău să spun dar poate au lipsit explicațiile.
• Marea problemă că acești anti-european, extremiști, au impact. Avem instrumente să-i contracarăm, problema este că nu le folosim.
• O poziție politică, pentru că avem o româncă la Parchetul European, o poziție politică ar da un semnal puternic în interior. În acest moment România are cea mai puternică poziție, petnru că Ungaria este unde este, pentru că în Cehia crește euroscepeticismul, pentru că Polonia și-a jucat poziția. Aici vedem dacă leadershipul politic are puterea de a obține această poziție. Cred că acum suntem de la aderare în cea mai apropiată poziție de a accede o funcție înaltă la nivel european.
• Tinerii sunt mult mai pro-european, spun statisticile. Însă, în schimb 40% nu vorbesc despre Europa. Cred că vorbim prea puțin despre Europa la școală. Preocupările lor sunt mai legate de mediu, politici sociale, însă rămân chestiunile legate de șomaj, bani, locuire rămân o preocupare pentru ei. Pe rețele sociale nu sunt cei mai vulnerabili, dar sunt cei mai numeroși.

Marian VOICU

• Cum va vota diaspora la aceste alegeri e o mare necunoscută. Un mare dezavantaj pentru România este lipsa de educație politică. Vom asista la confuzii îngrozitoare pentru că se vor amesteca subiecte europene cu cele locale și vor avea efecte dezastroase.
• Procentul de 25% de anti-europeni în PE ar trebui să ne pună pe gânduri.
• Marea problemă nu este doar dacă UE va reuși să contracareze acest curent, ci și cetățenii și instituțiile. Ar trebui să comunicăm în fiecare zi care sunt beneficiile că suntem în UE. Cine e purtătorul de cuvânt la președinția României? Primăria generală anunța că impune un moratoriu de comunicare pe șase luni. Când am avut cazul Bîstroe, ministrul Transporturilor a dezinformat. Pe acest fond de lipsă de comunicare jurnaliștii caută informații, cetățenii fac același lucuri.
• Pacea e unul din beneficiile UE, dar și acest argument e folosit machiavelic de unii politicieni. Diana Șoșoacă a negociat cu ambasadorul Rusiei  neutralitatea României și ieșirea din NATO.
• Suntem într-o poziție în care vulnerabilitățile României ar trebui să devină oportunități, poziția la Marea Neagră, războiul din Ucraina…
• Poți contracara frica față despre viitor spunând cum va arăta viitorul european. Noi nu știm care e viitorul european.
• Sunt sondaje care arată că tot mai mulți tineri vor să plece din România. Cred că suntem în continuare campioni în Europa, asta ar trebuie să ne pună pe gânduri. De ce vor să plece? Lipsa de viitor în România. Nu știu dacă această preocupare șține de dezinformare. E limpede că suntem într-o situație economică mult mai bună decât acum 10 ani, dar cei care ar trebui să comunice o fac mult mai slab decât cei care comunică fals acest lucru. Acest influx de imigranți probabil că va fi soluția pe care politicienii trebuie să o pregătească pentru următorul deceniu, pentru că este nevoie de forță de muncă. Nu știu cum vor primi românii această chestiune.
• Baricada celor care fac campanie antieruopeană e tot mai mare. Informația trebuie tradusă pe înțelesul oamenilor, pe înțelesul bunicii mele, al părinților noștri. Nu trebuie să ne dea Europa bani pentru asta, trebuie să facem pentru că suntem unde suntem. Dar sunt bani pentru asta.

Nicolae ȚÎBRIGAN

• Vom ajunge să observăm, dacă această comasare va avea loc, o oarecare contaminare a discursului. Nu ne așteptăm să se discute doar teme europene, ci și anti-eruopene. În mediul local vor avea loc discuții cu tema făina de greier, sau migrația ocupațională, pentru că aceste discursuri au conținut mult mai emoțional.
• Spre deosebire de discursul main-stream, al politicienilor onești, discursul extremist are marele avantaj că poate fi inconsecvent. Pot apela la minciuni sfruntate. Cu cât minciuna e mai sfruntată prinde mai bine în societate. Spuneau că vaccinul e rău, pe urmă s-au vaccinat și spuneau că vaccinul nu e rău, doar măsurile sunt.
• Ar trebui să luăm în calcul influența în creștere a rețelelor de socializare. Va fi un prim test al digitas service act, în ce măsuri rețele vor fi în măsură să limiteze propagarea mesajelor de propagandă. Aceste alegeri nu se desfășoară într-o singură limbă, iar marile companii de rețele de socializare au cam dat afară echipe de moderare, fact-check-eri, ele se bazează pe un model de câștig, vor să câștige mai mulți bani. Nu colaborează cu cercetători independenți.
• Care sunt rețelel de socializare cele mai opace: De principiu sunt Twitter, Google, Meta. Pe ultimul loc e TikTok, cred vor să cam sufle în iaurt, pe lângă Comisia Europeană. Au angajat cam 6.000 deverificatori în toată Europa, pentru a stopa. Să vedem ce rezultate vor avea, sunt sceptic.
• În cazul în care se va materializa un astfel de scenariu va fi o lovitură împotriva narațiunii propagandistice suntem cetățeni de mâna a doua. Acest discurs atacă acest sentiment inferioritate.
• 8 din 10 tineri spun că vocea lor nu contează. Aici noi, ca societate civilă, dar și politicienii trebuie să comunice mai mult.

Agenda dezbaterii

09:30 – 10:00 Sosirea și înregistrarea participanților / Welcome coffe

10:00 – 11:30 Dezbatere moderată de Cristian Pantazi, jurnalist G4Media.ro

• Care sunt mizele alegerilor UE pentru România
• Cum comunică partidele despre beneficiile UE
• Cum poate fi contracarată dezinformarea și manipularea în super anul electoral 2024

SPEAKERI:

Ramona STRUGARIU, deputat în Parlamentul European, Renew Europe

Siegfried MUREȘAN, deputat în Parlamentul European, PPE

Dragoș BENEA, deputat în Parlamentul European, S&D

Bianca TOMA, director, Centrul Român de Politici Europene

Marian VOICU, journalist, publisher Veridica.ro

Nicolae ȚÎBRIGAN, cercetător, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu

11:30 – 12:00 Sesiune de Q&A cu participanții la dezbatere și concluzii

Evenimentul face parte din proiectul co-finanțat  de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication): „EuroVOT: learning from the crises, shaping the future”. Obiectivul principal al proiectului este prezentarea importanței alegerilor europarlamentare din 2024 și încurajarea votului, prin contracararea tendințelor anti-europene în creștere și a faptului că suprapunerea crizelor din România a dus la creșterea rapidă a discursului conspiraționist și a pozițiilor anti-europene, respectiv răspunsul UE și soluțiile identificate la nivel european la soluționarea provocărilor actuale: creșterea inflației și costului vieții, securitatea energetică, GreenDeal și tranziția la energia verde, amenințările de securitate în contextul conflictului de la granița de Est a UE.