G4Media.ro

Comisia Europeană lansează o procedură de infringement împotriva Poloniei din cauză că…

Sursa foto: Pixabay

Comisia Europeană lansează o procedură de infringement împotriva Poloniei din cauză că nu a recunoscut supremația dreptului UE în fața celui național

Comisia Europeană (CE) a anunțat miercuri că a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei pentru încălcări ale dreptului Uniunii Europene de către Tribunalul Constituțional, prin decizia de a nu recunoaște supremația dreptului UE în fața legislației naționale, se arată într-un comunicat al Executivului european.

„Astăzi, Comisia Europeană a decis să lanseze o procedură de încălcare a dreptului comunitar împotriva Poloniei din cauza preocupărilor serioase cu privire la Tribunalul Constituțional polonez și recent său caz legislativ. Tribunalul Constituțional, prin hotărârile sale din 14 iulie 2021 și 7 octombrie 2021, a considerat prevederile Tratatelor UE incompatibile cu Constituția Poloniei, contestând în mod expres primatul dreptului UE. Polonia are două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere”, se arată în comunicatul CE.

Redăm mai jos comunicatul Comisiei Europene:

Comisia consideră că aceste decizii ale Tribunalului Constituțional încalcă prevederile principiile generale ale autonomiei, primatului, eficacității și aplicării uniforme a legii Uniunii și efectul obligatoriu al hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. În special, în hotărârea sa din iulie, Tribunalul Constituțional a negat efectul obligatoriu al oricăror ordonanțe cu măsuri provizorii ale Curții de Justiție emise în temeiul articolului 279 TFUE pentru a garanta efectivitatea controlului judiciar de către un tribunal independent și imparțial instituit de lege.

În hotărârea sa din octombrie, Tribunalul Constituțional nu a respectat obligațiile care îi revin în temeiul dreptului UE considerând neconstituționale – și neavând astfel efecte în ordinea juridică poloneză – interpretarea Curții de Justiție a articolului 19 alineatul (1) TUE conform căruia o instanță națională poate solicita controlul legalității procedurii pentru numirea unui judecător și pronunțarea asupra oricărei nereguli în procesul de numire și verificare dacă acel judecător, sau instanța în care judecătorul își exercită atribuțiile, îndeplinește cerințele art 19(1) TUE.

În plus, Comisia consideră că aceste hotărâri încalcă articolul 19 alineatul (1) TUE, care garantează dreptul la protecție judiciară efectivă, acordându-i o interpretare nejustificat de restrictivă. Prin urmare, privează persoanele aflate în fața instanțelor poloneze de garanțiile complete prevăzute în acea prevedere.

În cele din urmă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la independența și imparțialitatea Tribunalului Constituțional și consideră că nu mai îndeplinește cerințele unui tribunal stabilite anterior prin lege, conform prevederilor articolului 19 alineatul (1) TUE. După cum a fost subliniat și de Comisie în propunerea sa motivată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE din 2017 și astfel cum este susținut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea sa din 7 mai 2021, procesul de numire în funcția a trei judecător la Tribunalul Constituțional în decembrie 2015 a avut loc cu încălcarea regulilor fundamentale formând parte integrantă a instituirii și funcționării sistemului de control de constituționalitate in Polonia.

Gravitatea acestei încălcări dă naștere la o îndoială rezonabilă cu privire la aceasta independența și imparțialitatea judecătorilor în cauză. Acest lucru este arătat și de alte nereguli și deficiențe precum alegerea președintelui și vicepreședintelui Tribunalului Constituțional, care a ridicat serioase îngrijorări cu privire la imparțialitatea judecătorilor din Tribunalul Constituțional atunci când se ocupă de cazuri individuale. Întrucât se numește Tribunalul Constituțional pentru a se pronunța asupra chestiunilor legate de aplicarea sau interpretarea dreptului UE, Comisia consideră că, prin urmare, nu mai poate asigura o protecție judiciară efectivă de către un independent și tribunal imparțial instituit anterior de lege, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) TUE, în domeniile respective acoperite de dreptul UE.

Context

Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Este consacrat în articolul 2 al Tratatul privind Uniunea Europeană. Este, de asemenea, esențial pentru funcționarea UE în ansamblu, pentru de exemplu, în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne și pentru a se asigura că judecătorii naționali care sunt și „judecători UE” își pot îndeplini rolul în aplicarea legislației UE și poate interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, este responsabilă în temeiul Tratatelor pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii și pentru a se asigura că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate.

La 20 decembrie 2017, Comisia a declanșat pentru prima dată procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE împotriva Poloniei. De asemenea, Comisia a folosit frecvent instrumentele sale în calitate de gardian al tratatelor pentru a aborda problemele statului de drept în Polonia prin proceduri de încălcare a dreptului comunitar în temeiul articolului 258 TFUE.

La 3 aprilie 2019, Comisia a lansat o procedură de încălcare a dreptului comunitar pe motiv că noul regim disciplinar al judecătorilor subminează independența judiciară a judecătorilor polonezi și nu asigură garanțiile necesare pentru a proteja judecătorii de controlul politic, așa cum este cerut de Curtea de Justiție a UE. În special, Camera de disciplină a Curții Supreme, căreia îi este acordată competența de a se ocupa de cauzele disciplinare împotriva judecătorilor, nu poate fi considerată o instanță independentă și imparțială, așa cum se prevede în temeiul articolului 19 alineatul (1) TUE. La 15 iulie 2021, Curtea de Justiție a decis în hotărârea sa în cauza C-791/19 că regimul disciplinar al judecătorilor din Polonia nu este compatibil cu dreptul UE.

La 29 aprilie 2020, Comisia a lansat o procedură de încălcare a dreptului comunitar cu privire la legea din 20 decembrie 2019 de modificare a unei serii de acte legislative care reglementează funcționarea sistemului de justiție din Polonia.

La 31 martie 2021, Comisia a decis să trimită Polonia la Curtea de Justiție și a solicitat măsuri provizorii (C-204/21). La 14 iulie 2021, Curtea de Justiție a impus Poloniei măsuri provizorii, acceptând cererea Comisiei în toate punctele. Curtea a ordonat Poloniei în special să:

  • Suspende dispozițiile prin care Camera de disciplină a Curții Supreme poate decide asupra cererilor de ridicare a imunității judecătorești, precum și în materie de angajare, asigurări sociale și pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă;
  • Suspende efectele deciziilor deja luate de Camera disciplinară privind ridicarea imunității judecătorești;
  • Suspende dispozițiile care îi împiedică pe judecătorii polonezi să aplice direct dreptul UE care protejează independența judiciară și să adreseze Curții de Justiție trimiteri pentru hotărâri preliminare cu privire la astfel de chestiuni.

În legătură cu hotărârile Curții de Justiție menționate mai sus din 14 și 15 iulie 2021, Comisia consideră că Polonia nu a luat măsurile necesare pentru a le respecta pe deplin. Prin urmare, la 7 septembrie 2021, Comisia a luat două decizii.

În primul rând, Comisia a decis să solicite Curții de Justiție să impună sancțiuni financiare Poloniei pentru a asigura respectarea ordinului de măsuri provizorii a Curții solicitat în temeiul articolului 279 TFUE (din 14 iulie 2021). La 27 octombrie 2021, Curtea de Justiție a impus Poloniei un milion de euro ca penalitate zilnică atâta timp cât ordinul de măsuri provizorii din 14 iulie 2021 nu a fost pe deplin respectat.

În al doilea rând, Comisia a decis, de asemenea, să trimită Poloniei o scrisoare de notificare formală în temeiul articolului 260 alineatul (2) TFUE, pentru că nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma în totalitate hotărârii Curții de Justiția (din 15 iulie 2021) constatând că legea poloneză privind regimul disciplinar împotriva judecătorilor nu este compatibilă cu legislația UE. Autoritățile poloneze au transmis răspunsul pe 8 noiembrie 2021. Acest răspuns este în prezent analizat în detaliu pentru a se decide asupra următorilor pași.

Citește și: 

Curtea de Justiție a UE, decizie cu impact major: Judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care se opun dreptului UE / Hotărârea, luată în contextul tendințelor suveraniste ale Ungariei, Poloniei și României / Decizia are impact direct în dosarele Udrea și Vâlcov

Sursa foto: Pixabay/ geralt

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

12 comentarii

  1. Aha, deci așa vor să bage România în rahat și ciumații roșii penali?

    • În România,
      orice cetățean, vrea să primească banu’ de la europa:
      – și cel care o conduce
      – și cel care e condus.

      Cu deosebirea, că dacă cel care o conduce – fură din acești bani – să nu se supună legii europene, dacă scapă prin cea românească –

      căci așa se merge la noi, cum că legea e interpretabilă.

      În timp ce celălalt, condusul, rămâne și fără acces la bani, este și osândit dacă fură țiței cu căruța din conductă și nici nu are autoritate să mântuiască el, legile.

      De aceea – cel de la butoane DUPĂ CE A PRIMIT BANU’ va spune:
      – nu ne mai trebe europa! e dictatură!

      Celălalt – văzându’se fără nicio putere și luândui-se tot (chiar și dreptul de a lucra dacă nu are patalamaua certificatul) va spune:
      – noi vrem să rămânem în europa (știind că incet încet europa este sau devine pt el singurul for care îi creează opoziție, în țară – față de cel face legea în folosul său).

      chestii simple.

  2. de o uniune am scapat cu varsare de sange, dar de asta o sa scapam si mai greu ….

  3. Susțin demersul Uniunii!

  4. Ursula și Germania vor invada din Polonia. Pai daca CJUE hotărăște că familiile lgbt sunt obligate să adopte copii, vaccinarea obligatorie și religia trebuie interzisa în școli, te supui tata, asta e legea UE, răzvrătiții vor fi aspru pedepsiți!

    • Romania intelege greu lucrurile astea, boborul mioritic se inchina la sintagme de genul „… fura, fura, da’ ne da si noua!…”
      UE are tot dreptul sa impuna niste criterii de integritate, atat timp cat nu te obliga nimeni sa i te alaturi. Mi se pare normal sa aderi la valorile UE daca vrei miliarde de la ei!!
      Lucrurile sunt simple pentru Romania, directiile de urmat sunt doua: Vest (NATO, UE), sau Est (putinica si acolitii). Alegerea e libera!

    • Îndoctrinarea religioasă în școli nu le mai „atacă” inocența bieților copilași? De ce, pentru că servește intereselor popimii de a avea un flux constant de adepți și prin urmare de bani? Că nicio religie nu e gratuită, bă dar niciuna!

    • Ideea e simpla, ori gândești cu capul tău și îți pui mintea la lucru ori ii lași pe alții sa gândească și stai capră. Se pare ca cei care vor sa stea capră sunt foarte comozi cu neuronul si au fost la scoli străine care ii învață că munca e făcută pentru utilaje. Va bateți joc de munca părinților voștri, trădătorilor. Toți aleșii jura sa respecte constituția și legile țării, afumatilor. Dar, normal, u. e. pompează droguri în voi,si va da bani de scoli, ca să aveti”studii”.

  5. Eu zic ca UE sa invadeze Polonia. N-ar fi prima data!!!

  6. Cam multe slugi pe aici… singura problema – fac voluntariat sau sunt plătite?

  7. Daca legislatia nationala nu mai conteaza, ce rost Mai are CA statele sa aiba legi proprii, presedinti, senatori etc ?

  8. Polonia nu ar trebui să cedeze la presiunile ticăloșilor de la UE .