Cine este disidentul iranian Ruhollah Zam, a cărui execuție a provocat un scandal mondial

Exilat de mult timp în Franța, unde avea statut de refugiat, acest jurnalist s-a făcut cunoscut prin intermediul unui canal Telegram în timpul protestelor din Iran din iarna 2017-2018, scrie L’Express, citată de Rador.

O execuție „barbară”, „inacceptabilă” … Guvernul iranian şi-a atras o avalanşă de condamnări după spânzurarea pe 12 decembrie a opozantului Ruhollah Zam, mai multe guverne occidentale acuzând, de asemenea, Teheranul că l-a răpit din străinătate pentru a-l judeca. Cu cel puțin 251 de execuții în 2019, Iranul este țara care folosește cel mai mult pedeapsa cu moartea, după China, potrivit ultimului raport global al Amnesty International privind pedeapsa capitală.

Ruhollah Zam este prezentat ca „jurnalist și disident” de ONG-ul pentru drepturile omului Amnesty International. El a fost găsit vinovat că a jucat un rol activ, prin intermediul unui canal fondat în 2015 – Amadnews – pe platforma de mesagerie criptată Telegram, în timpul contestaţiei din Iran din iarna 2017-2018.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în aceste tulburări care au afectat zeci de orașe iraniene între 28 decembrie 2017 și 3 ianuarie 2018. Teheranul a calificat drept „răzvrătire” această mișcare de protest împotriva costului ridicat al vieții, care a luat rapid o întorsătură politică. Telegram a închis Amadnews – care avea aproape 1,4 milioane de abonați -, învinuind canalul de incitare la „violență”. „El divulgase și conturile bancare ale fostului șef al puterii judiciare, ayatollahul Sadegh Larijani”, a detaliat academicianul franco-iranian Azadeh Kian.

De câţiva ani, Zam trăia în exil în Franța, unde avea statut de refugiat, înainte de a fi arestat de Garda Revoluționară, armata ideologică a Republicii Islamice, în circumstanțe obscure. Arestarea sa a fost anunțată în octombrie 2019, dar Iranul nu a specificat locul sau data incidentului. Mai multe ONG-uri acuză Teheranul că l-a răpit în timp ce se afla în Irak. „El a fost răpit în timpul unei vizite în Irak în octombrie 2019 de către Gărzile revoluționare, aparent cu ajutorul serviciilor de informații irakiene și a fost dus cu forța în Iran”, a spus Amnesty International.

În acest sens, Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, a declarat că există „îngrijorări serioase cu privire la faptul că arestarea lui Zam în afara teritoriului iranian ar putea echivala cu o răpire și că transferul său ulterior în Iran pentru proces nu ar fi respectat garanțiile unei proceduri obişnuite”. Cu o zi înainte, Ministerul de Externe german declarase că este șocat de circumstanțele din jurul condamnării lui Zam „în special răpirea lui în străinătate”.

Procesul lui Zam s-a deschis în februarie. Potrivit rechizitoriului, opozantul era învinuit de „corupție pe pământ”, una dintre cele mai grave acuzații din Iran, pedepsită cu moartea. De asemenea, el era urmărit penal pentru „infracțiuni împotriva securității interne și externe a țării”, „spionaj în beneficiul serviciului de informații francez” și insulte la adresa „caracterului sfânt al Islamului”. Autoritatea judiciară a indicat în iunie că inculpatul a fost găsit vinovat de toate cele treisprezece acuzații formulate împotriva sa.

Într-un „interviu” difuzat de televiziunea de stat, Zam a apărut declarând că a crezut în ideile reformiste până la arestarea şi închiderea aproape trei luni în timpul marii mișcări de protest împotriva realegerii președintelui Mahmoud Ahmadinejad în 2009, dar a negat că a incitat la violență.

Luni, şeful diplomației americane Mike Pompeo a denunțat o execuție „barbară și nedreaptă”. Anterior, Michelle Bachelet se declarase „îngrozită” și criticase utilizarea „alarmantă și în creștere” a pedepsei cu moartea de către Teheran. La sfârşitul săptămânii trecute, numeroase țări europene au denunțat această execuție, împingându-și diplomații în special să boicoteze un important forum economic Europa-Iran, în care urma să intervină ministrul iranian al Afacerilor externe, Javad Zarif, precum și șeful diplomației europene, Josep Borrell.

Dar pentru președintele Hassan Rohani, executarea lui Ruhollah Zam nu ar trebui să aducă atingere relațiilor dintre Iran și UE. „Europenii au fost întotdeauna sensibili la anumite lucruri și noi la fel față de alțele”, a adăugat președintele iranian: „Și noi avem motive să fim nefericiți din cauza lucrurilor pe care le fac statele europene”.

Duminică, Iranul i-a convocat pe ambasadorii Germaniei și Franței la Teheran pentru a protesta împotriva condamnării, cu o zi înainte, de către Uniunea Europeană și Paris, a acestei execuţii. Moartea lui Ruhollah Zam vine într-un moment în care multe puteri europene speră să reînvie acordul nuclear cu Iranul, profitând de plecarea președintelui american Donald Trump de la Casa Albă la începutul anului 2021.

„Execuția lui Zam va aduce în mod logic tensiuni în relațiile Europa-Iran într-un moment deja tensionat”, în jurul acordului privind energia nucleară, afirmă Ellie Geranmayeh, colaborator al grupului de reflecție european ECFR.
Articol de Ali Shirband

Sursa: L’Express/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea/ Sursa Foto: alkhaleejtoday.com