Alegătorii din Republica Moldova l-au sprijinit covârșitor pe Nicușor Dan în scrutinul prezidențial. Acest lucru nu trebuie uitat, nici de clasa politică de la București, nici de românii originari din România

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în Republica Moldova Nicușor Dan a primit peste 138.000 de voturi din totalul de peste 157.000, adică 88,3%. Președintele ales al României a obținut aici cele mai multe voturi într-o țară din Diaspora (dacă Moldova poate fi numită Diaspora), aproape 20% din totalul voturilor obținute în străinătate. Doar în Regatul Unit a mai obținut Nicușor Dan peste 100.000 de voturi.

Dacă comparăm cu turul al doilea ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din toamna lui 2024, când președinta Maia Sandu a fost realeasă în funcție, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România au votat 11,6% din cei care au votat cu un an în urmă.

La aceștia trebuie adăugați și cetățenii Republica Moldova cu cetățenie română care au votat în străinătate, nu știm câți, dar probabil că numărul lor se ridică la câteva zeci de mii. În total, e posibil ca peste 200.000 de cetățeni români originari din Republica Moldova să fi votat în aceste alegeri.

Votul lor este ușor de explicat: în primul rând comportamentul ostil al lui George Simion (persona non grata în Republica Moldova) care a repetat practic narațiunea Rusiei cu privire la țara vecină și a sugerat că dacă va ajunge președinte va opri orice ajutor pentru Republica Moldova. În al doilea rând, mulți moldoveni își manifestă gratitudinea față de România pentru cetățenia română, care le permite să călătorească liber și să se stabilească în cele 27 de state ale Uniunii Europene, o altă țintă a lui Simion. În al treilea rând, susținerea acordată de Maia Sandu pentru Nicușor Dan, chiar dacă în turul 1 l-a susținut pe Crin Antonescu, nominal afiliat prin PNL Partidului Popular European, la care este afiliat și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care o sprijină pe Maia Sandu, lidera pro-europeană a țării vecine.

Dar trecând de cifre, gestul de sprijin al cetățenilor Republicii Moldova este și o conștientizare a destinului comun al celor două state în UE, mai ales în fața amenințării rusești, care la este de Prut este palpabilă și o poți simți zilnic. Ingerința Moscovei în Moldova este directă, brutală, iar agenții ei de influență nu se ascund, sunt prezenți la cele mai înalte nivele ale societății. Cumpărarea de voturi pe scară largă la alegerile prezidențiale de anul trecut a fost cât pe ce să ducă la înfrângerea Maiei Sandu, salvată doar de votul masiv al moldovenilor din Diaspora în favoarea ei.

Dar dacă acest hop a fost trecut cu mare dificultate, urmează unul și mai greu, peste ceva mai mult de patru luni, pe 28 septembrie când au loc alegeri parlamentare, iar PAS, a cărui popularitate s-a erodat în cei patru ani în care guvernul și majoritatea parlamentară au avut de făcut pandemiei Covid, crizei costului vieții, efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei vecine și în general subminării permanente a Moscovei din exterior și din interior prin cozile sale de topor din Moldova.

Aceste atacuri nu vor face decât să se întețească. Imaginați-vă cum s-a clătinat România o țară de 18 – 19 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene și NATO în fața atacurilor hibride la care a fost supusă, atunci cum va putea face micuța Moldova cu 2,5 milioane de locuitori și cu o Coloană a Cincea mult mai puternică decât cea din țara vecină de la vest.

PAS a câștigat 63 de mandate din 101 în scrutinul parlamentar din 2021 și, deși rămâne cel mai puternic partid în sondaje, va avea mari dificultăți în a trece de majoritatea absolută de 51, în condițiile în care nu are niciun aliat de nădejde în rândul celorlalte partide cu șanse de a trece de pragul de intrare de 4%.

În aceste condiții, președintele Nicușor Dan, viitorul guvern, dar și opinia publică din România trebuie să arate solidaritate cu Republica Moldova. Valul de ură și minciuni lansat de George Simion și susținătorii săi la adresa votanților din Republica Moldova ai lui Nicușor Dan, a președintei Maia Sandu și personalităților de la est de Prut care l-au sprijinit pe președintele ales arată că de fapt nu sunt nici unioniști, nici naționaliști, nici suveraniști, nu doresc unirea românilor, ci dezbinarea lor, preluând ca niște papagali narațiunea centrului imperial de la Moscova, care nu s-a resemnat în niciun moment cu pierderea fostei sale gubernii pe care a numit-o Basarabia după 1812 când a cucerit de la Imperiul Otoman partea de est a Moldovei Voievodale.

Puțin români originari din România au și cetățenia Republicii Moldova ca să întoarcă favoarea și să voteze în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Ce pot face însă acești români de la vest de Prut ca și cei din Diaspora este să înceteze să preia propaganda Moscovei și să înțeleagă că o majoritate parlamentară pro-Rusia la Chișinău va reprezenta o amenințare gravă la adresa stabilității României nu în ultimul rând prin instalarea unui regim neprietenos în sud-vestul Ucrainei, regiune față de care Moscova are pretenții teritoriale fățișe.

Vecinătatea Rusiei nu a adus nimic bun României și nici statelor sale precursoare. Iată de ce anul 2025 este crucial pentru cele două țări în care limba română este majoritară și în care majoritatea populației împărtășește orientarea pro-europeană, cum au arătat-o recentele alegeri prezidențiale din România și cele din Republica Moldova de anul trecut, ca și referendumul de acolo privind integrarea europeană.