Cercetătorul Dacian Dolean: 7 mituri despre evaluările standardizate

Deși evaluarea standardizată a copiilor în grup se face deseori prin teste cu variante multiple de răspuns, aceasta nu este norma. În psihologia școlară, testarea standardizată a elevilor este o practică foarte veche și doar în ultimele decenii au fost popularizate teste care se pot administra la grup. În proiectele pe care le implementăm, noi evităm să evaluăm elevii cu teste grilă pentru că

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

• a) nu știm foarte clar ce știe și ce nu știe copilul (mai ales când vorbim de înțelegerea textului citit), și
• b) elevii au 25% șanse să ghicească răspunsul corect, chiar dacă nu înțeleg întrebarea sau textul citit.

Mai mult decât atât, un studiu implementat în SUA acum aproape 15 ani a arătat că elevii au răspuns corect întrebărilor unui test standardizat care a folosit răspunsuri multiple (grilă) în proporție de 86% în condițiile în care nu li s-a permis să citească textul pe baza căruia s-au formulat întrebările. Adică, au putut să deducă multe dintre răspunsuri doar pe baza întrebărilor. Cu toate acestea, atunci când sunt construite corect și sunt corelate cu programa școlară, testele standardizate cu răspunsuri multiple și administrate în grup sunt avantajoase deoarece pot economisi mult din timpul alocat evaluării, permițând profesorilor să își dedice mai mult timp predării.

Mitul 2: Evaluarea standardizată în format digital este superioară altor forme de evaluare standardizată

Deși noțiunea de ”digitalizare” a devenit o temă foarte fierbinte în ultimii ani, evaluarea standardizată digitală a elevilor nu înseamnă că este superioară altor forme de evaluare standardizată. Evaluarea digitală poate fi uneori mai convenabilă și mai practică (ex. elimini cheltuieli cu protocoalele și poți economisi timp). Alteori, poate crea momente de frustrare în rândul elevilor sau profesorilor (ex. conectare defectuoasă la internet sau performanță slabă a computerului folosit pentru testare). Atunci când evaluăm calitatea unui test, forma de administrare (digital vs. creion-hârtie) ar trebui să fie ultimul lucru de care să fim preocupați.

Mitul 3: Evaluarea standardizată este comprehensivă (evaluează tot ce știe copilul la o materie)

O evaluare comprehensivă la o materie presupune alocarea unui timp foarte îndelungat pentru testare. Acest lucru rareori este fezabil, de aceea testele standardizate evaluează câteva competențe specifice care se presupun a fi reprezentative pentru un grup de competențe generale. De exemplu, dacă elevul răspunde corect la 2-3 exerciții de înmulțire de tipul 3×4, atunci generalizăm și afirmăm că elevul știe tabla înmulțirii. Dar acest lucru nu este întotdeauna corect, pentru că nu am evaluat dacă elevul poate să răspundă automatizat și corect la toate exercițiile de înmulțire a numerelor naturale de la 0 la 100. Rezultatul oferit de testul standardizat trebuie văzut ca o perspectivă generală (”o vedere din avion”) a performanței copilului.

• Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii