G4Media.ro

Ce va însemna noua politică agricolă comună pentru fermierii români? Carmen Avram,…

Ce va însemna noua politică agricolă comună pentru fermierii români? Carmen Avram, PSD: România trebuie să înceapă să uite tot ceea ce știe despre agricultura tradițională și să se îndrepte cu pasi repezi spre noul tip de agricultura “verde”

Europarlamentarul PSD, Carmen Avram, a explicat pentru G4Media, că noile reguli care se negociază acum în ce privește politica agricolă comună, vor trebui să armonizeze poziția statelor membre, pe care o consideră ”mai prietenoasă României” și poziția Parlamentului European, calificată drept ”mai progresistă” cu ”măsuri mai dure și cu bani mai puțini”.

Avram susține însă că indiferent de forma compromisului referitor la noua Politică Agricolă Comună (PAC) la care se va ajunge între Consiliu, Comisie și Parlament, este clar că ”România trebuie să înceapă să uite tot ceea ce știe despre agricultura tradițională și să se îndrepte cu pasi repezi spre noul tip de agricultura “verde”.

”Fermierii români, mari si mici, vor fi obligati sub noua PAC să renunțe la pesticide, să retraga din productie o bucată din suprafața cultivată pentru a fi rezervată unor zone de biodiversitate, să mărească suprafața de teren dedicată producțiilor organice, să implementeze noile masuri de mediu, denumite “eco-scheme”, iar pe cele actuale să le înăsprească”, a explicat Avram pentru G4Media.

Ea mai susține că Guvernul trebuie să pregăteacă de pe acum planurile naționale strategice în agricultură adaptate noii PAC, altfel fermierul român mediu și mare riscă să dea faliment iar terenurile agricole să ajungă în proprietatea fondurilor de investiții străine.

Miniştrii agriculturii din UE au ajuns la un acord miercuri, după lungi negocieri privind o reformă a politicii agricole comune (PAC) marcată de reguli de mediu obligatorii – o primă etapă crucială înaintea negocierilor cu eurodeputaţii.

Orientările adoptate de statele membre vor fi de acum înainte obiect de negocieri cu Parlamentul European, care votează în această săptămână propriile propuneri.

Consiliul, Comisia şi eurodeputaţii vor trebui să tranșeze apoi, până la începutul lui 2021, noile regulile care se vor aplica începând din ianuarie 2023.

Redăm mai jos explicațiile europarlamentarului PSD, Carmen Avram:

  • În acest moment, nu putem vorbi decât în termeni relativi despre ceea ce se va întâmpla sub următoarea Politică Agricolă Comună (PAC) și nu vom ști clar decât după ce se va fi ajuns la un compromis între pozițiile Parlamentului European și Consiliului.
  • Ce se poate spune, totuși, este că, în mod clar, România trebuie să înceapă să uite tot ceea ce știe despre agricultura tradițională și să se îndrepte cu pași repezi spre noul tip de agricultură „verde”. Adică, fermierii noștri, mari și mici, vor fi obligați sub noua PAC să renunțe la pesticide, să retragă din producție o bucată din suprafața cultivată pentru a fi rezervată unor zone de biodiversitate, să mărească suprafața de teren dedicată producțiilor organice, să implementeze noile măsuri de mediu, denumite „eco-scheme”, iar pe cele actuale să le înăsprească. „Eco-schemele”, care îi vor aduce fermierului bani în plus, pot consta în plantarea de perdele forestiere, agrosilvicultură, o mai mare rotație a culturilor, digitalizarea și agricultura de precizie, culturi de plante care rețin în sol mai mult CO2 etc. Aceste scheme trebuie decise de stat, iar fermierul își va putea alege ce i se potrivește mai bine.
  • Procentele și termenele de implementare încă trebuie negociate. Sunt două școli de gândire: una echilibrată și una dusă la extrem.
  • Poziția Consiliului, de ieri, cu ambiții temperate, este o variantă prietenoasă României. Ea merge pe principiul că „înverzirea” agriculturii este necesară, dar nu trebuie să depășească niște limite, de la care începe să pună în pericol securitatea alimentară. Pentru că tranziția grăbită spre noul tip de agricultură riscă să sărăcească fermierul. El va produce mai puțin, scoțând din producție o bucată de teren și folosind fertilizatori Bio, cu randament redus, situație în care costurile lui vor crește. Aceste cheltuieli, însă, nu se vor regăsi în profitul fermierului, pentru că, în anumite state, cum e România, de exemplu, unde populația e săracă, încă se consumă hrană ieftină și mai puțin sănătoasă, iar publicul nu este educat și îndrumat spre produse organice. Unii fermieri occidentali, de exemplu, spun că au avut nevoie de 4-5 ani pentru a face tranziția spre organic, timp în care au fost nevoiți să investească, fără să și vândă la preț de produs organic. Franța a văzut falimente pe bandă rulantă, tragedii și pământ abandonat. Pentru că nici în Occident, măcar, nu exista consum de anvergură națională pentru produse organice.
  • Parlamentul European, însă, e mult mai progresist. În varianta lui se regăsesc măsuri și mai dure, procente și mai mari și bani mai puțini. Dacă s-ar aplica așa, fermierul român ar trebui să facă eforturi foarte mari pentru a-și atinge țintele. În caz contrar, România ar primi penalități substanțiale. Banii pentru PAC, deși par să fie mai mulți în viitorul buget, vor fi, din nou, insuficienți pentru România. Noi avem o situație aparte, pe care, din păcate, ultima ședință a Consiliului nu a reglementat-o, deși reprezentanții României au făcut tot posibilul. În calculul plăților pentru România lipsesc din nou banii aferenți a 400.000 de hectare de teren cultivat, pentru că Uniunea face o raportare la un an în care noi încă nu definitivaserăm cadastrul. În plus, în Parlament, a fost respins amendamentul susținut de toți europarlamentarii români, prin care se solicită echivalarea plății la hectar cu cea a fermierilor din restul Europei. O altă problemă cu subvențiile este că, în acest moment, din cauza votului haotic din plen, varianta privind plafonările plăților directe este neclară. Ea urmează să fie analizată de specialiști, pentru a înțelege ce anume, din amestecul de amendamente adoptate, rămâne și ce efect va avea. Acest haos este rezultatul unor jocuri mai puțin curate, făcute peste noapte, cărora noi, majoritatea europarlamentarilor români, ne-am împotrivit. Este o nedreptate pentru România, deoarece problema plafonării fusese tranșată în 2019.
  • Oricare ar fi varianta finală a PAC, un lucru e clar: fermierii știu ce au de făcut și au tot interesul să facă tranziția. „Cartoful fierbinte” e, acum, în curtea Guvernului. Dacă el nu redactează rapid planurile naționale strategice și „meniul” de posibile eco-scheme, dacă nu simplifica birocrația și nu începe o campanie de popularizare a produselor organice, a lanțului scurt de aprovizionare și a rolului fermierului mic, PAC riscă să eșueze, fermierul mediu și mare, să dea faliment, cel mic, să nu se poată dezvolta și pământul României, să ajungă în mâinile unor fonduri de investiții străine, pentru că ele sunt deja „la vânătoare”.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

18 comentarii

  1. daca arunc cu rosii „traditionale-pline-de-chimicale” din ROMANICA in voi de PSD-isti (si PNL-isti) s-ar putea sa va sparg capurile si asa proaste si seci

    • Andrei, ma alatur si eu. Am rosii de la Dragnea, recolta proaspata de la TelDrum.

    • Noi care am crescut cu fructe de tara, mirosul de mere, corcodusi, capsuni, caise, tot, oua de un galben cum nu gasesti nici bio, lapte cu gust de iarba verde(nu,nu din ala ce fumati voi).
      NEVER! platim mai folosim aia de cupru albastra, poate un pic de concentrat, poate niste tratamente dar nu nu si nu. Mai bine fau un ban in plus si stiu ce mancam macar cand am aceasta opriune. Va dati seama ca unii copii de astazi cred ca vacile sint mov si ouale vin fabrica? Pff

  2. priviti cum a fost umpluta o pagina cu rah@t degeaba. practic nimic nu este clar si sunt pure presupuneri, asa cum indica citatul de mai jos.

    „n acest moment, nu putem vorbi decat in termeni relativi despre ceea ce se va intampla sub urmatoarea Politica Agricola Comuna (PAC) si nu vom sti clar decat dupa ce se va fi ajuns la un compromis intre pozitiile Parlamentului European si Consiliului”

    QC la g4 este precum cel din PNL sau PSD

  3. Nu sunt sigur ca C. Avram chiar intelege sensul cuvantului traditional. Daca prin „traditional” intelege agricultura CAP-ista, atunci probabil are dreptate; daca intelege agricultura de subsistenta, atunci depinde (de casa, de locatie, de continutul activitatii, de proprietatile solului, de practicile aplicate, etc) – pe alocuri poate fi mai verde decat ce se negociaza la Bruxelles. Daca intelege agricultura de dinainte de colectivizare, iar depinde, ETC.
    Tragand linie, mi se pare ca se cam grabeste cu afirmatiile de genul „trebuie sa uitati ce faceati inainte”. Prea suna a colectivizare reloaded si re-educare a oamenilor cu ajutorul activistilor PCR.

    • Înțelege un rahat, vorbește să se afle în treabă

    • Doamna europarlamentar din comisia pt agricultura chiar nu stapaneste deloc domeniu. Agricultura traditionala era facuta de bunicii nostrii si desi nu este ecologica(cu acte) e preitenoasa cu mediul pt ca este de tip extensiv. Cititoarea de prompter se referea la agricultura intensiva, super mecanizata cu tehnologii generatoare de emisii de carbon, etc. Da asta e…era un vers frumos: Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentantii/ Si-am trimis toti imbecilii, proastele si arogantii.

  4. vuvuzeaua INFRACTORULUI felix, FOST PUSCARIAS. DE LA CARE STATUL NU A RECUPERAT ZECI DE MILIOANE DE EURO. PREJUDICIU.

  5. Legumele de sezon nu vor fi niciodata ca cele cultivate industrial . Acum 30 de ani nu existau importuri de legume Cat priveste mancare din prezent este proasta sau mai putin proasta,sanatos va fi cel care va manca mai putin ! Taranul de la tara legumele tot dupa ureche le va stropi,puiul va manca si putina „mancare speciala” pt ca nu mai are rabdare cu puiul sa il creasca 6-7 luni pana il taie,etc

    • Asta nu e adevarat, mai cauta despre alimentatie.

    • Duamna Carmen nu cred ca ar fi capabilă să facă diferența între un știulete de porumb și o măciucă dar dă lecții despre cum se face agricultura,ca să vedeți la ce nivel am ajuns

  6. Ideea de la care se pleacă e ca într-un sol sănătos, si aici întra atât pământul cât și insectele și microorganismele din el, se poate inmagazina o gramada de carbon din atmosfera. Dar asta presupune tratarea cu mai puține pesticide. De asemenea aratul pământului în noile condiții climatice este extrem de nociv pt ca scoate apa din sol și plantele suferă. Agricultura eco vine și cu anumite recolte care trebuie semănate, în anumita ordine si proporții. Fără utilizarea inteligenta a solului nu vom fi în stare sa atingem neutralitatea în 20 de ani. Se pare ca aici e cheia.

  7. Populatia este saraca si din cauza decalajului care a crescut mereu intre bogati si saraci, decalaj creat de maririle in procente ale celor mai mari salarii, mariri operate de PSD si echipa Dragnea. Trebuie avute in vedere unele aspecte specifice, clima autohtona nu favorizeaza coacerea timpurie a legumelor si fructelor, iar agricultura verde o fac, pentru consumul propriu, cei care au o mica gradina . Mai sunt si alte probleme care tin de costuri si beneficii: transportul produselor din localitatile indepartate de pietele din orase, preturile umflate de comercianti, faptul ca subventiile sunt exportate odata cu produsele de export, existenta unor boli si daunatori redutabili etc.

    • La cum evolueaza clima, eu tind sa cred ca in curand se vor putea pune 2 culturi/an in tara noastra. E nevoie de specialisti pentru a face prognoze…

  8. Irigatii, ca nu mai ploua atat de mult

  9. Uite, vezi, ăsta e cusurul tău (tanti Avram): ți se pare că le ști pe toate. Și nu-i deloc așa.

  10. Mi se pare o initiativa excelenta. Sper sa fie drastic reglementata agricultura si toate chimicalele nocive scoase de pe piata, ca sa nu mai puna oricine cat ii trece lui prin cap ca se coc mai repede…
    Avem in tara noastra oameni care au dezvoltat tehnologie de curatare a solului de chimicale

  11. Din cauza diferentei mari intre castigurile bugetarilor si ale celor angajati in sectorul particular, munca productiva a devenit nerentabila. Cei care au niste diplome vor sa ajunga europarlamentari, ca doamna Avram, Plumb, Ciuhodaru, Manda, Grapini,Corina Cretu, Eba, Viorica si ceilalti ; parlamentari ca Roberta, Raluca,Plesoianu, Iordache , Gorghiu etc; in administratie ca Firea, Lasconi, Voiculescu(comparat de dl.Liiceanu cu MaicaTereza?!?!?),Olguta s.a.m.d., ori se fac magistrati, iar tinerii cu pregatire obisnuita, din localitatile rurale, vor sa urmeze ceva scoli militare( politie, jandarmerie, armata).