G4Media.ro

Ce schimbări aduce producția de automobile electrice în industria de automotive. Impactul…

Sursa Foto: Automarket.ro

Ce schimbări aduce producția de automobile electrice în industria de automotive. Impactul inevitabil asupra forței de muncă în următorii 10 ani

Vehiculele electrice par a reprezenta viitorul pentru domeniul auto, dar această schimbare majoră ridică o problemă foarte importantă pentru industrie: sfârșitul multor locuri de muncă ”tradiționale”. Motoarele electrice care vor alimenta acele vehicule noi au mult mai puține piese mobile decât motoarele tradiționale cu ardere internă și transmisiile care merg cu ele. Din acest motiv, industria de automotive se pregătește de un impact inevitabil în anii următori.

Specialiștii de la Ford, alături de alți experți din industrie, au calculat că fabricarea unei mașini electrice necesită cu aproximativ 30% mai puțină forță de muncă decât construirea unei mașini tradiționale pe benzină.

  • „Motorul și transmisia cu ardere internă sunt părți vitale ale producției auto”, a spus Brett Smith, director de cercetare la Centrul pentru Cercetări Automotive, un think tank din Michigan, citat de CNN. „Muncitorii care lucrează în aceste domenii sunt cei care sunt în mod clar în pericol în acest moment. Aceasta este îngrijoarea tuturor.”

Motorul tradițional pe benzină are pistoane și sisteme de injecție. De asemenea, are o transmisie complexă pentru a transfera puterea la roți și multe altele. Prin comparație, un motor electric este construit diferit și funcționează cu o cutie de viteze fixă, care acționează roțile. Există, de asemenea, numeroase alte piese ale unei mașini tradiționale care nu sunt necesare într-un vehicul electric, inclusiv un radiator și un sistem de evacuare. Asta probabil ar elimina și alte locuri de muncă, remarcă CNN.

De altfel, în analiza dedicată acestui fenomen, jurnaliștii de la CNN scriu că în prezent, marii jucători din industrie produc atât de puține vehicule electrice raportat la totalul producției, încât efectele asupra locurilor de muncă sunt greu de observat. Dar ele există. În 2019, GM a închis trei fabrici, reprezentanții companiei comentând că aceste reduceri de costuri au fost concepute pentru a genera banii necesari pentru cercetare și dezvoltare pentru mașini noi.

Potrivit CNN, și Mercedes Benz a anunțat că intenționează să reducă 10.000 de locuri de muncă pentru același motiv. Și Grupul Audi Volkswagen a anunțat planurile de a elimina 7.500 de locuri de muncă în următorii șase ani, existând și aici legătura cu vehiculele electrice.

În analiza realizată de jurnaliștii postului, CNN mai precizează că cel mai mare sindicat din industria auto din Germania, IG Metall, estimează că 75.000 de locuri de muncă din țară, ale muncitorilor care construiesc motoare și transmisii, vor dispărea până în 2030. Sindicatul a cerut companiilor și guvernului să ajute la gestionarea pierderilor de locuri de muncă prin pensionări controlate și recalificare.

  • „Provocarea este mare, dar poate fi depășită dacă sunt create condițiile potrivite acum”, a declarat Jörg Hofmann, liderul uniunii sindicale. „Mai presus de toate, companiile trebuie să se asigure că angajații nu sunt loviți de această schimbare.”

Discuțiile se poartă cam în acest ton, iar declarațiile sindicaliștilor de la IG Metall, dar și de la United Auto Workers, lasă să se înțeleagă că creșterea producției de vehicule electrice nu poate fi oprită, dar că soluțiile la problemele sociale trebuie abordate din timp.

Din acest punct de vedere, sindicatele fac deja presiuni pentru a se asigura că noile produse destinate mașinilor electrice nu vor fi fabricate de către companii din țări în care munca este prost plătită și speră să păstreze joburile în țările de origine ale producătorilor, cum ar fi Germania, Franța, SUA sau Italia.

Întrebarea este ce se va întâmpla în viitor, când autovehiculele eletrice vor ocupa un procent mai mare din producție.
Un răspuns mai pesimist vine tot din SUA, unde un analist important, Adam Jonas de la Morgan Stanley, crede că mașina electrică a devenit atât de populară încât ar putea costa 3 milioane de locuri de muncă în industria auto în următorii trei până la cinci ani.

  • „Pe măsură ce companiile auto transferă producția către vehicule electrice, ne așteptăm la o presiune crescută asupra unui ecosistem auto vechi de 100 de ani, care sprijină milioane de locuri de muncă la nivel mondial… reprezentând un risc pentru relațiile de muncă, câștiguri și bilanțuri”, a spus el.

Îngrijorare pe acest subiect există și în Europa. Analiștii europeni ai pieței auto consideră că distribuția cotei de piață asociate diferitelor tehnologii de propulsie se schimbă: volumul componentelor produse pentru vehiculele cu motoare cu combustie internă este în scădere, în timp ce volumele de producție pentru vehicule care utilizează motoare electrice și baterii de tracțiune (hibride și vehiculele electrice cu baterii; HEV-urile și BEV-urile) cresc.

O analiză realizată pentru Comisia Europeană (Strategic Energy TEchnologies Information System) se axează exact pe impactul acestei schimbări majore, asupra forței de muncă. ELAB2.0 a fost o inițiativă comună a producătorilor germani, a furnizorilor, a asociațiilor și uniunilor sindicale și a unor organizații științifice care a analizat, printre altele, acest impact.

  • Rezultatele obținute sunt folosite pentru a genera o serie de recomandări care să ajute la luarea unor decizii strategice. ”Rezultatele obținute pe parcursul ELAB2.0 arată că efectele asupra ocupării forței de muncă vor fi cu adevărat semnificative” se arată în prezentarea studiului.

Specialiștii au luat în calcul mai multe scenarii, de la optimist la extrem. Chiar și într-un scenariu care mizează pe o producție mixtă la nivelul anului 2030, între mașini electrice și non-electrice, o reducere a personalului ”este oricum de așteptat”. La cealaltă extremă, se poate estima un impact direct sau indirect asupra a jumătate dintre locurile de muncă din industria de automotive. ”Factori suplimentari, precum rate de productivitate mai ridicate, o stagnare a pieței în timp sau relocarea lanțurilor de producție în afara Europei ar putea agrava și mai tare situația”, arată studiul publicat pe setis.ec.europa.eu

Despre ce vorbim. La nivel european, sectorul de automotive creează în mod direct sau indirect aproximativ 14 milioane de locuri de muncă, aproximativ 6% din numărul total de locuri de muncă, potrivit European Automobile Manufacter Asociation – ACEA.

Sursă: European Automobile Manufacturers Association

România este unul dintre marii producători în acest moment, pe piața de automotive. Cheltuielile mai mici cu salariile și cu energia decât în restul Europei, au adus în acest moment foarte multe investiții, estimate la aproximativ 30 de miliarde de euro. Fostul ministru al Economiei, Nicolae Bădălău, a declarat anul trecut la Forumul Industriei Auto 2019, desfășurat la Craiova, că contribuția sectorului auto în economie este de 15% și generează 27% din exporturi.

Unul dintre micile orașe care au beneficiat de dezvoltarea acestei industrii, este Sebeș (județul Alba). În oraș, șomajul este practic redus exclusiv la persoanele care nu își doresc un loc de muncă. Industria de automotive prezentă în zonă atrage angajați din orașe mai mari, cum, ar fi Alba Iulia și chiar Deva, dar și din satele din jur. Fabricile din Sebeș și din alte orașe ale României produc în general componente pentru industria de automobile ”clasice”, cu motoare bazate pe combustibil, cutii de viteze și elemente de angrenaj. Deocamdată, companiile dau asigurări că nu vor fi restructurări importante în următorii ani și chiar fac eforturi pentru a găsi angajați.

Chiar dacă și ele vor trebui să treacă în următorii 10 ani prin adaptarea la noile tehnologii, au totuși atuuri. Salarizarea inferioară celei din țările vestice îi face pe marii jucători să continue investițiile în țară: fac economii dar rămân în același timp în Europa, o situație pe care puține alte locuri o oferă.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

17 comentarii

  1. Sunteti neplacut dl. Ovidiu Hategan, un virus.

    • mult mai putin neplacut decat sa inghiti oxid de azot de la dieseluri si dioxid de carbon de la orice motor.

  2. Mi-a placut inventia G4 : „transmisia cu ardere interna”.

  3. Trendul exista deja si la automobilele traditionale. Solutia este reconversia profesionala. Bateriile alea nu se fabrica singure. Sistemele avansate de asistenta la conducere nu se programeaza/testeaza singure. In plus, va fi nevoie de un efort major pentru a schimba tot parcul auto. Din momentul in care se va decide interzicerea completa a motoarelor cu combustie interna, sute de milioane de masini vor trebui schimbate.

    • Bateriile vor fi fabricate aproape de materiile prime pentru ele (metale rare, „rare earths”). A fost un articol cu „noua hartă a petrolului”). Orice gen de producție ce necesită cărat substanțial de materie primă nu se va întîmpla în România, datorită lipsei infrastructurii.
      Pe logica asta cred că se inchide și Dacia pe termen lung. Masa unei baterii electrice pentru un autoturism pur electric este în prezent de circa 500kg.

  4. Locurile de munca vor fi o problema. Conversia aceasta este cea care va genera o noua criza economica in urmatorii ani. Cred ca ar trebui sa documentati acest aspect

  5. Este omis un aspect important. Masina electrica are intr-adevar o transmisie mai simpla iar fabricarea motorului electric este automatizata aproape full de vreo 2 decenii dar exista o componenta pe care masina clasica nu o are: bateria. Costul bateriei se ridica la 70-75% din costul masinii la modele low-cost ( al caror pret inca nu a scazut sub 30k eur ) iar fabricarea acesteia necesita chiar mai multe resurse umane decat se reduce la fabricarea transmisiei. Nici un auto maker german nu si-a asumat fabricarea bateriei in-house, asa cum face Tesla, pentru ca au negociat pentru cumpararea bateriei de-a gata de la tovarasii de la rasarit. Inclusiv Nissan a externalizat in 2018 productia bateriei pentru modelul Leaf catre o companie chineza. Producatorii de masini electrice din clasa entry-level devin astfel vanzatori de baterii, acel procent de 70-75% pastrandu-se si astazi pentru ca desi bateria cu litiu s-a ieftinit usor, masinile noi sunt echipate cu elemente mai mari pentru a creste autonomia.

    • esti sigur de aia 75%? mi se pare cam aiurea. la o masina de 25k (tu vb de peste 30k ca fiind low cost, dar gresesti deja sunt electrice intre 20-30k euro), ar inseamna ca vreo 19k e doar bateria, ori din ce stiu eu o baterie nu prea sare de 10k. ar insemna ca restul masinii face 6k. imposibil. nici loganul nu mai e de 6k si stim cu totii ce calitate avea ala cel mai ieftin.

    • Mă nene, cu cine ai făcut aritmetica? :)). Eu am electrică care a costat de nouă 28k și are baterie de 41 kWh / autonomie de 300 km. Costul bateriei la reprezentantă, ca piesă de schimb este de 6000 eur. Bănuiesc că ăsta nu e costul de manufacturare, din câte știu dacă te apuci să construiești o mașină din piese de schimb ajungi la un preț triplu decât dacă o iei din showroom. Deci?

    • Cu exceptia bateriei, pentru care nu se poate face comparatie, toate, dar TOATE componentele automobilului electric sunt fie similare fie mult mai ieftin de produs (in productie de mare serie) decat cele ale automobilului cu combustie. Ca sa nu mai zic ca schema bloc poate fi simplificata radical, ajungand la disparitia multor elemente din lantul cinetic, avand in vedere ca motorul electric poate fi controlat electronic (cuplu/tratie) intr-o plaja mult mai mare decat motorul termic.
      Asadar, pretul comercial actual este unul speculativ. Pretul bateriei de schimb ingroasa deja pretul de livrare (fiindca nu toate bateriile au durata de viata din catalog, producatorul trebuie sa-si prevada o marja de rezerva larga) , deci pretul din lista de preturi de PS e vrajeala.
      Acum se plateste faza de cercetare – cei care cumpara sunt „voluntari” inocenti, care investesc fara sa stie, in dezvoltarea tehnologiei. Subventiile acordate de guverne intra tot acolo. Urmeaza curand si faza cand vom fi obligati sa cumparam NUMAI electrice (daca nu ne permitem, nu cumparam ce mama-ma-sii) dupa care, daca solutia devine real viabila, pretul va scadea dramatic, cam cum au scazut preturile la telefoane mobile. … DACA intre timp nu va interveni o alta revelatie tehnologica.
      Atunci cand DACA se va fi rezolvat problema bateriei vom sti pentru ca automobilul electric va fi produs in proportie de 90% in fabrici de jucarii din China.
      Pana una alta, nu exista certitudinea ca tehnologia bateriilor a intrat in aza finala.
      Putem estima cu destula siguranta ca in viitor tractiunea auto va fi electrica dar, cu bateriile de acum ca sursa nu bag mana-n foc… in 20 de ani va trebui gasit altceva sau ne intoarcem atreia oara la diesel ; e mai simplu sa gasim niste filtre infailibile contra particulelor decat o tehnologie 100% sigura si eco-friendly pentru baterii aproape un miliard care trebuiesc reciclate la 2-6 ani, indiferent de kilometraj.
      In fond CO2 este inofensiv, daca il comparam cu oricare componenta a bateriei actuale.
      Si este perfect reciclabil, daca nu apuca sa ne bage in efect de sera.

    • Primul model de Leaf a costat ~30k eur iar bateria costa 21k eur -> 70%
      Pretul bateriei ca piesa de schimb poate fi mai mic deoarece poate presupune returnarea bateriei vechi. Conform 0-100.ro bateria de Leaf in 2019 costa 11000 eur -> 30% din pretul masinii.
      e-Golf (32KWh) 37000eur
      Leaf (40KWh) 36700eur
      BMW i3 (38KWh) 38000eur
      Tesla Model 3 (46KWh) 41000eur

    • Trebuie sa te contrazic legat de prețul unei baterii.Renault face in China un veh electric mic la prețul de aprox 8000€.Este clar că nu respecta normele Europene deci caroseria ar trebui sa fie mai scumpă la noi +câteva echipamente in plus dar asta arată că bateria acestui veh nu depășește 5000€.Este drept că nu este o baterie mare dar daca iei in calcul economia făcută cu celelalte piese (motor,cv)diferența nu mai e așa mare cum zici….Iar pt utilizator,in vederea achiziționării uneia noi peste 10 ani,trebuie luat in calcul progresul care va face să scadă prețul dar și economiile personale din revizii,combustibil,etc.Eu cred că bilanțul e pozitiv(ținând cont de alternativa-lipsa oxigenului,bolile generate de poluare,etc) iar partea cu șomajul se va rezolva prin impozitarea robotilor.Asta cu roboții oricum venea peste noi….Sa nu uităm că un preț f mare îl au intermediarii și logistica,aspecte care pot fi mult îmbunătățite.De ce nimeni nu zice nimic de textile,care sunt produse cu max 1€ (forță de muncă exploatată la max+poluarea care ramane loco prin Africa mai ales) produsele ajungând pe la 10€ la vânzare in Europa?Cand se vor reglementa lucrurile astea care duc și la îmbogățirea rapida a unora vom scăpa și de spectrul ăla al unei crize și de inechitate și de poluare(parțial căci total nu se poate).Așadar soluția e politica;trebuiesc forțați bogatii sa nu bage banii neapărat în lucruri facile care-i fac sa se înmulțească rapid ci în cele durabile !

  6. Eu nu am vazut cum rezolva problema cu TIR-urile si, in general, cu masinile de transport.
    Dacă la un autoturism obisnuit bateriile ocupă aproape jumătate din masa totală, ce facem cu TIR-urile si cu autobasculantele si cu betonierele care transporta beton pe șantier?! Da’ tractoarele, combinele, buldozerele, tot pe electric vor trece? Probabil si salvările vor trece la electric si vor veni la urgențe după ce se incarcă vreo juma’ e zi…
    Si cu avioanele, cu ele ce facem?

    Inca o chestie. Dacă masinile electrice sunt mult mai simple, conțin mult mai putine repere, de ce sunt dublu / triplu ca preț față de astea clasice?
    Să facă marii producători masini electrice cu autonomie de minimum 1000 km și să coste sub 10.000 de euro și atunci putem vorbi de soluția auto electric. Asa, dacă vrei să faci acum un drum Cluj-București si retur îți trebuie trei zile și 3-4 incărcari.

    • Este un efect economic aici.
      Daca ar fi masinile electrice ieftine si cu autonomie mare atunci toata lumea le-ar cumpara iar masinile pe combustibil nu s-ar mai vinde si implicit fabricile se vor inchide. Multi someri dintr-un foc iar asta nu e de dorit acum.
      Cum exista in prezent masini noi de la 6000 EUR in sus la fel vor fi si cele electrice astfel ca o masina puternica, sigura si confortabila va fi tot scumpa.

  7. Fasss! Cred ca dați prea multă atenție articolului. E din ciclul “pana in 2020 ghețarii se vor topi iar orașele de pe coasta vor fi sub ape”. Iată ca suntem in 2020 și Kenyanul, hai ca îl știți, ăla cu farsa aia “acordul de la Paris” și-a tras casa in Martha’s Wineyard de 15 mil de dolari iar prostănacii se dau de ceasul morții ca vine apocalipsa climatică

  8. Imi vine sa plang, nu mai pot… Vai…
    Va da-ti seama ca daca traiau acesti „comentatori” acum 100 de ani cand a aparut automobilul, il faceau praf si astazi mergeam ecologic, cu caruta…Ce o fi fost cand s-a inchis ultima fabrica de bice…ce durere , ce tristete, sa renunte oamenii la bice, folosite de inaintasii lor timp de mii de ani…

    „Impotriva prostiei zeii insasi lupta in zadar!”

  9. G4, inainte va ziceam sa nu mai folositi Google Translate. Retrag asta. Mai bine folositi Google Translate. Macar cu Google Translate nu ajungeti sa publicati tampenii de genul „industria de automotive”.

    Auzi la ei, „industria de automotive”, adica „industria de motive auto”, sau cum? 🙂

    Ca sa nu va mai chinuiti sa cautati traducerea corecta, chestia aia se cheama „industria auto” in limba romana.