Ce discurs a ținut Irina Rimes înainte de apariția hologramei lui Brâncuși: Mă uit la Coloana Infinitului ca un copil care vede o excrescenţă uriaşă a pământului. Mă uit la Coloană şi mi se face dor să cânt

Sute de oameni au fost prezenţi, miercuri seară, în curtea Palatului Regal din Bucureşti, pentru a vedea holograma 3D a lui Constantin Brâncuşi, iar evenimentul care a făcut înconjurul media şi social media în ultimele zile, în urma controversei iscate de afirmaţiile Irinei Rimes, desemnată ambasadoare a lui, a fost deschis de cântăreaţă, care a vorbit despre dragoste şi minimalism, despre simplitate şi „Coloana Infinitului”, preferata sa, transmite News.ro. Pe parcursul întregii zile, sala care găzduieşte 14 opere ale sculptorului a fost vizitată de peste 400 de persoane.

Irina Rimes şi-a început discursul cu un citat din Brâncuşi pe care l-a publicat şi marţi seară pe Facebook: „Arta este oglinda în care fiecare vede ceea ce gândeşte”.

„A trebuit să trec această afirmaţie prin capul meu de foarte multe ori, să înţeleg, într-un final, cât de universal şi cât de accesibil este acest om mie. Dar şi în general cât de permisivă este arta. Am înţeles de ce arta nu cunoaşte graniţe”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Ea a continuat spunând că nu este avizată în artă. „Nu îndrăznesc şi nu îmi permit niciodată să analizez opera lui Constantin Brâncuşi, pentru că nu sunt vreun doctor docent, dar îmi permit să o simt. Îmi permit să mă bucur de sentimentele pe care mi le provoacă. V-aţi dori să vorbesc în termeni academici? Sau despre modernismul ori valenţele stilistice ale lui Brâncuşi? Dacă chiar aş putea, nu aş face-o. De ce? Pentru că mie îmi place să trec totul prin prisma imaginaţiei mele”.

Cântăreaţa, despre care Ministerul Culturii spune acum că este „promotor strict al evenimentului de la muzeu” şi nu ambasadoarea Zilei „Brâncuşi”, a explicat: „Imaginaţia mea se exprimă simplu şi sincer”.

A spus că a găsit foarte multe semnificaţii ale „Coloanei Infinitului”, lucrarea ei preferată. „Mi-am permis şi îmi doresc să am interpretarea mea. De ce? Pentru că e a mea. Pentru că e rodul imaginaţiei mele”.

Rimes îşi imaginează că lucrarea este o scară „ce urcă spre cer” şi că scara aceasta este arta care îl ridică pe om la cer. „Viaţa omului e scurtă, dar arta rămâne”. Ea a vorbit şi despre dor: „Mă uit la «Coloană» şi mi se face dor. Mă uit ca un copil care vede o excrescenţă uriaşă a pământului. Mă uit şi mă înfior. Mă uit la «Coloană» şi mi se face dor să cânt”.

Emoţionată, Irina Rimes a adăugat: „Am putea vorbi o veşnicie despre Brâncuşi. Eu aş putea învăţa o viaţă despre Brâncuşi şi să îi îndemn pe tineri să înveţe cu mine. Ca artist, mă regăsesc în minimalismul lui Brâncuşi. Mă fascinează felului lui de a se debarasa de toate detaliile inutile atunci când îşi contrează viziunile. Simplitatea acestui om complex pe mine mă inspiră”.

Tânăra a evocat cuvintele lui Brâncuși care își dorea ca operele sale să fie ridicate în parcuri şi grădini publice, „să se joace copiii peste ele, ca şi când s-ar juca peste nişte pietre sau monumente răsărite din pământ, ca şi când ar face parte din natură, nimeni să nu ştie cine le-a făcut, pentru ce sau ce semnifică”.

„Arta este pentru oricine, nu cunoaşte granite. Atâta timp cât poţi să simţi, atâta timp poţi aprecia arta sub toate formele ei. Cunoaşteţi-l pe Brâncuşi, redescoperiţi-l”, a îndemnat ea. „Aşa cum se plimbă toate lucrările lui prin lumea întreabă, plimbaţi-i numele, pentru că a fost roman. Şi dacă acesta este singurul lucru care pe mine mă leagă de Brâncuşi, atunci deja am o sămânţă de mândrie în sufletul meu”, a încheiat Rimes.

Discursul ei, aplaudat de cei prezenţi, a fost urmat de alocuţiuni  ale ambasadoarei Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, şi prim-ministrului Ludovic Orban. Ministrul Culturii s-a rezumat la a mulţumi întregii echipe pentru sprijin.

Holograma lui Constantin Brâncuşi, sistem care a costat ministerul 40.000 de euro, rulează „în buclă” până la miezul nopţii. Fundalul este asigurat de proiecţii pe faţada Palatului Regal.

Accesul vizitatorilor a fost gratuit miercuri în sala „Brâncuşi”, care găzduieşte 14 lucrări ale maestrului, cea mai mare colecţie aflată într-un muzeu. Au fost organizate 3 tururi ghidate, la care au participat peste 400 de persoane, potrivit estimărilor făcute de reprezentanţii Muzeului Naţional de Artă al României.

Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa – 16 martie 1957, Paris) a fost sculptor, pictor şi fotograf, recunoscut drept pionier al modernismului, este unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului 20. Între lucrările sale se numără „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului”, „Domnişoara Pogany”, „Rugăciunea”, „Somnul”, „Danaida” şi „Cap de copil”.