Ce ar trebui să învețe România din exemplul Franței: cum pot fi organizate alegerile locale în contextul pandemiei COVID-19
În timp ce guvernul nu a luat încă o decizie oficială privind amânarea sau menținerea alegerilor locale în 27 septembrie, Franța a început să își analizeze propria experiență privind desfășurarea lor în contextul pandemiei. G4Media.ro a vorbit cu primari și politologi francezi pe această temă.
Problema nr.1: Comunicarea guvernamentală și declarații contradictorii
Într-un discurs televizat adresat direct națiunii franceze în 12 martie, președintele Macron i-a îndemnat pe oameni să voteze, afirmând că „nu este mai periculos să mergi să votezi decât să te întâlnești oameni pe stradă sau în brutărie”. În 15 martie, Franța a organizat alegerile, dar a doua zi, li s-a spus francezilor că trebuie să se izoleze la domiciliu pentru a se proteja. A doua rundă electorală a fost amânată pentru 28 iunie.
- „Timp de două săptămâni, comunicarea cu statul nu a fost deloc consistentă, cerând tuturor să voteze, dar persoanelor în vârstă să rămână acasă”, spune Bruno Cautrès, cercetător al Comitetului Național pentru Cercetări Științifice (CNRS). „Aceste ordine contradictorii au reprezentat una dintre criticile principalele îndreptate asupra președintelui”, a adăugat.
Conform cercetătorului, acea ezitare a avut un impact mare asupra ratei de aprobare al liderului francez. S-a confruntat cu opinii mult mai negative decât cele ale liderilor din Germania și Regatul Unit, potrivit unui sondaj CEVIPOF efectuat în aprilie.
- „Problema este că, în ciuda neîncrederii generale faţă de politică, cetățenii încă ascultă de politica statului în perioade de criză”, spune politologul. „Prin urmare, statul trebuie să mențină o comunicare coerentă, în caz contrar, oamenii nu vor ști cum să se comporte”. „În Franța, comunicarea guvernamentală a fost înțeleasă și a devenit eficientă numai după ce noi i-am pus laolaltă pe primul-ministru, ministrul sănătății și directorul general al sănătății”, spune Bruno Cautrès. „Atunci, acești 2 foști medici, cu vizibilitatea lor în media, au restabilit încrederea dintre cetățeni și Stat, dar a fost prea târziu”.
De asemenea, Bruno Cautrès a criticat comunicarea președintelui Iohannis când, în 31 iulie, a făcut o paralelă între votare și cumpărături:
- „Dacă astăzi, cinci luni mai târziu, puterea executivă continuă să afirme că a merge la urne nu este mai periculos decât a merge la magazin, atunci România nu a învățat nimic din exemplul Franței”, a declarat el.
„Există diferențe semnificative între cele două acțiuni, în special privind riscurile de contact directe și indirecte în timpul alegerilor, din cauza numărării buletinelor de vot și întâlnirilor post-rezultate”, spune Pierre Brechon, politolog și cercetător la Sciences Po Grenoble.
În orașul Coudekerque-Branche în Franța, 50% din persoanele de pe lista municipală au fost testate pozitiv după ce au gestionat secția de votare. În Serbia, mulți oficiali au fost infectați în timpul celebrărilor.
- „Logistica trebuie să fie foarte eficientă și bine implementată”, conform primarului orașului Guipevas, cu 15 000 de locuitori, (dreapta), Fabrice Jacob. „În Franța, noi am primit indicații din partea statului: nicio perdea pe cabinele de vot, marcaj pe podea, măști, gel etc” a adăugat primarul satului Plouaret (Uniunea de stânga), Annie Bras-Denis. În ciuda diferențelor politice dintre ei, ambii sunt de acord cu privire la faptul că primarii trebuie să se descurce pe cont propriu.
Problema nr.2: abținerea și votul pe internet
Din cauza fricii de a fi infectați, mulți oameni aleg să nu voteze. În Franța, abținerea a crescut cu aproximativ 40%, de la 36% în 2014 la 55% în martie și 58% în iunie 2020. Potrivit Institutului Francez de opinie publică, raportat de Pierre Brechon, 36% din cei care nu votat au făcut referire la teama de COVID-19. De asemenea, studiul arată că 2 din 3 francezi s-au opus organizării alegerilor.
În Statele Unite, 26% dintre americani au indicat că virusul ar putea avea un impact asupra probabilității lor de a vota la alegerile generale din această toamnă, a arătat într-un sondaj OneLogin.
România este deja cunoscută pentru că are una dintre cele mai mari rate de absență din Europa în condiții normale. La alegerile legislative din 2016, 60% dintre cei înscriși pe lista electorală nu au votat.
Sondajul OneLogin a evidențiat că aproximativ 50% dintre tineri consideră că opțiunile online i-ar motiva să voteze. Dar, majoritatea respondenților și-au exprimat îngrijorarea privind securitatea datelor și hackerilor.
- „Implementarea votului online necesită o încredere publică puternică în capacitatea statului de a evita conspirațiile”, conform Bruno Cautrès. „Sunt surprins că guvernul român nu a dezvoltat încă votul poștal sau votul online. A avut luni să se pregătească pentru aceste alegeri”.
Problema nr.3: Legitimitate instituţională şi politică
Organizarea alegerilor în contextul pandemiei ridică problema legitimității funcționarilor aleși.
Dacă legitimitatea instituțională există atât timp cât cvorumul și regulile sunt respectate, „unii cetățeni nu se identifică cu rezultatele alegerilor”, declara Bruno Cautrès, „Principala provocare acum este legitimitatea politică”.
În orașul Poitiers, cu 90.000 de locuitori, rata de participare a fost de 33,2%, iar candidatul ecologist a fost ales cu 42,83%. În Lille, numai 31,73% dintre cetățeni au mers la vot, iar candidatul de stânga a câștigat cu doar 0,59% mai mult decât adversarul său.
- „Primarii nou aleși vor trebui să restaureze legitimitatea lor prin consultări populare. În cele din urmă, riscul pentru democrație nu au fost alegerile, ci consolidarea încrederii după”, spune Pierre Brechon. El a observat un număr mai mare de acțiuni în justiție împotriva rezultatelor alegerilor.
Studiile au arătat că la ultimele alegeri din Franța, persoanele în vârstă au reprezentat cel mai implicat grup de vârstă în alegerile municipale. Annie Bras-Denis, primarul din Plouaret, a fost martorul fricii unor persoane în vârstă care au votat prin reprezentare sau chiar s-au abținut.
- „În Franța, vârstnicii votează în general pentru dreptul conservator” subliniează Pierre Brechon. „Alegerile organizate în timpul pandemiei au fost nefavorabile republicanilor (LR)”, a adăugat. În România, cifrele arată că persoanele în vârstă votează în principal pentru PSD.
Problema nr.4: a face campanie în contextul pandemiei
„În Franța, noi nu am avut o campanie politică înainte de runda a doua, fiindcă a fost imposibil”, spune Bruno Cautrès.
„În sate și orașe mici, candidații trebuie să se întâlnească cu oamenii în piață. Din cauza virusului, acum este imposibil să aveți o campanie decentă”.
„Dar, această problemă poate fi evitată dacă statul se bazează pe canale de televiziune și ziare regionale pentru a difuza programe și dezbateri”, a adaugat el.„Totuși, nu cred în campaniile pe internet, studiile arată că există o prejudecată sociologică și generațională”.
În concluzie, a amâna sau a menține alegerile?
Conform primarului Fabrice Jacob, „în retrospectivă, guvernul ar fi trebuit să amâne alegerile. România ar trebui probabil să facă același lucru dacă numărul cazurilor zilnice continuă să crească”. „În acest context, este dificil să protejeze alegătorii, să aiba o campanie decentă și rezultate reprezentative”, spune el.
„Ne putem imagina organizarea alegerilor în zonele în care virusul este slab și amânarea în orașe „roșii” ca București” a propus primarul din Plouaret. Iar, Fabrice Jacob a declarat că nu este de acord cu această organizare, deoarece în timpul alegerilor locale, nu numai primarii sunt aleși, ci și reprezentanții comunității comunale. ” [o diviziune administrativă franceză între oraș și departament]
În orice caz, „orice ar decide Klaus Iohannis să facă, va fi criticat, ca și Macron înainte, fie pentru că ar fi considerat inconștient, fie motivat privind strategia politică”, spune Pierre Brechon. „Prin urmare, autoritățile române ar trebui să implice actori medicali, dar și adversari politici pentru a împărtăși responsabilitatea deciziei”.
Referitor la problemele din punct de vedere medical, G4Media.ro a consemnat un interviu, săptămâna trecută, cu Yves Coppetiers, un epidemiolog belgian, Interviul poate fi citit aici.
În 31 iulie, Președintele Klaus Iohannis a declarat că „dacă pandemia nu se agravează și se iau măsuri foarte stricte și specifice, se pot organiza alegerile”.
- Bruno Cautrès este un cercetător la Comitetul Național pentru Cercetări Științifice (CNRS), membru al Centrului pentru Cercetări Științifice din Po (CEVIPOF). Este expert în comportament politic, tendințe electorale și sondaje.
- Pierre Brechon este un profesor la Sciences Po Grenoble și politolog la Centrul de cercetare PACTE în științe sociale
Notă: Antoine Dewaest lucrează ca stagiar pentru G4Media, consolidând înțelegerea societății române. Studiază la Sciences Po Rennes în Franța
Surse:
sursa foto: Inquam Photos/ Ovidiu Dumitru Matiu
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
7 comentarii