Cazul fugarului Dragoş Săvulescu ajunge la Curtea de Justiţie a UE / Curtea de Apel Bucureşti întreabă instanţa europeană dacă Săvulescu trebuie să îşi ispăşească pedeapsa cu executare în România sau cu suspendare în Italia

Judecătoarea Nicoleta Nolden de la Curtea de Apel Bucureşti a formulat mai multe întrebări către Curtea de Justiţie a UE cu privire la executarea pedepsei de 5 ani şi jumătate de închisoare primită de omul de afaceri Dragoş Săvulescu, potrivit deciziei instanţei. În esenţă, judecătoarea a întrebat dacă Săvulescu trebuie să îşi ispăşească pedeapsa cu executare în România sau cu suspendare în Italia.

Totodată, judecătoarea Nolden a suspendat judecarea contestaţiei la executare formulată de Dragoş Săvulescu şi de Biroul Executări Penale a Curţii de Apel Bucureşti până când se va pronunţa CJUE.

„Sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări:

1. Dispoziţiile art. (..) din Decizia cadru 2008/909/JAI trebuie interpretate în sensul că în situaţia în care instanţa de executare a unui mandat european de executare intenţionează să aplice art. (…) din Decizia cadru 2002/584/JAI, pentru recunoaşterea hotărârii de condamnare are obligaţia de a solicita hotărârea şi certificatul emis în temeiul Deciziei cadru 2008/909/JAI, precum si de a obţine consimţământul statului de condamnare în temeiul art. (…) din Decizia cadru 2008/909/JAI

2. Dispoziţiile art. (…) din Decizia cadru 2002/584/JAI, coroborat cu art. (…) din Decizia cadru 2008/909/JAI trebuie interpretate în sensul că refuzul de executare a unui mandat european de arestare emis pentru executarea unei pedepse privative de libertate şi recunoaşterea hotărârii de condamnare fără punerea efectivă în executare prin încarcerarea persoanei condamnate ca urmare a graţierii şi suspendării executării pedepsei potrivit legii statului de executare şi fără obţinerea consimţământului statului de condamnare în cadrul procedurii de recunoaştere atrage pierderea dreptului statului de condamnare de a proceda la punerea în executare a pedepsei conf. art. (…) din Decizia cadru 2008/909/JAI?

3. Art. (…) din Decizia cadru 2002/584/JAI trebuie interpretat în sensul că o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate în temeiul căreia a fost emis un mandat european de arestare refuzat în temeiul art. (…), cu recunoaşterea hotărârii, dar fără punerea efectivă în executare prin încarcerarea persoanei condamnate ca urmare a graţierii şi suspendării executării pedepsei potrivit legii statului de executare şi fără obţinerea consimţământului statului de condamnare în cadrul procedurii de recunoaştere îşi pierde caracterul executoriu?

4. Dispoziţiile art. )…) din Decizia cadru 2002/584/JAI trebuie interpretate în sensul că o hotărâre de refuz al executării unui mandat european de arestare emis pentru executarea unei pedepse privative de libertate şi de recunoaştere a hotărârii de condamnare în temeiul art. (…) din Decizia cadru 2002/584/JAI, dar fără punerea efectivă în executare prin încarcerarea persoanei condamnate ca urmare a graţierii şi suspendării executării pedepsei potrivit legii statului de executare (stat membru UE) şi fără obţinerea consimţământului statului de condamnare în cadrul procedurii de recunoaştere, reprezintă o hotărâre de „condamnare pentru aceleaşi fapte de o ţară terţă„?

În cazul în care se răspunde afirmativ la cea de a patra întrebare,

5. Dispoziţiile art. (…) din Decizia cadru 2002/584/JAI trebuie interpretate în sensul că o hotărâre de refuz al executării unui mandat european de arestare emis pentru executarea unei pedepse privative de libertate şi de recunoaştere a hotărârii de condamnare în temeiul art. (…) din Decizia cadru 2002/584/JAI, cu suspendarea executării pedepsei potrivit legii statului de executare, reprezintă o „sentinţă în curs de executare” în cazul în care supravegherea condamnatului încă nu a început?

În baza art. (…), dispune suspendarea cauzei. Cererea de hotărâre preliminară face parte integrantă din prezenta încheiere. Cu recurs în termen de 72 de ore cu privire la dispoziţia privind suspendarea cauzei. Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, a arătat judecătoarea.

În august anul trecut, omul de afaceri Dragoș Săvulescu a fost reținut pe insula grecească Mykonos, după ce soţia lui, fotomodelul de origine albaneză Angela Martini, şi o prietenă a cuplului, Marica Pellegrinelli (fosta soţie a lui Eros Ramazzotti) au publicat fotografii şi filmuleţe pe Instastory în care arătau că Săvulescu a părăsit Italia şi se afla în vacanţă în Grecia. Pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel a Mării Egee din Syros a respins extrădarea fugarului Dragoş Săvulescu în România şi l-a lăsat să plece în Italia, la Milano.

La începutul lui 2019, Dragoș Săvulescu a fost condamnat la 5 ani şi jumătate de detenţie efectivă în dosarul Retrocedărilor de plaje, alături de fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, Cristi Borcea şi alţi inculpaţi. Ei au fost găsiţi vinovaţi de un prejudiciu de 114 milioane de euro. Săvulescu a fugit în Italia, la Napoli.

Pe 11 decembrie 2020, Curtea de Apel București a confirmat sentința de condamnare la 5 ani și jumătate de închisoare cu executare în cazul omului de afaceri Dragoș Săvulescu, fost acționar la Dinamo București, aflat în Italia, iar pe 11 martie 2021, Înalta Curte a validat, la rândul ei, decizia. Instanţele au confirmat şi mandatul european de arestare emis pe numnele lui Săvulescu astfel încât acesta figurează şi acum pe site-ul Poliţiei române la rubrica „Persoane urmărite”.

Decizia instanțelor românești de confirmare a condamnării de 5 ani și jumătate de detenție cu executare a lui Dragoș Săvulescu a venit după decizia din 2020 a Curții de Apel din Napoli, care i-a comutat pedeapsa lui Săvulescu într-una cu suspendare. Judecătorii napoletani i-au șters lui Săvulescu 3 ani din pedeapsă în baza unui decret de grațiere din 2006 și, constatând că a rămas cu 2 ani și jumătate (sub 3 ani), i-au comutat pedeapsa într-una cu suspendare. Decizia Curții de Apel Napoli a rămas definitivă prin neapelare de către procurorul italian.

 Săvulescu, prejudiciu de 28 de milioane de euro, alături de Cristi Borcea. El a achitat doar cheltuielile judiciare de 33.000 de lei

Potrivit sentinței definitive de condamnare, doar Dragoș Săvulescu, împreună cu Cristian Borcea și Georgică Giurgiucanu, au prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu 28 de milioane de euro, din totalul de 114 milioane de euro cât valorau plajele și falezele retrocedate ilegal de fostul primar din Constanța, Radu Mazăre, în beneficiul unor samsari de drepturi litigioase precum Dragoș Săvulescu.

Instanța Supremă a dispus ”restabilirea situației anterioare” retrocedărilor și a impus Ministerului de Finanțe și Primăriei Constanța să recupereze terenurile. ”Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa vor întreprinde, în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privinţa cărora s-a restabilit situaţia anterioară”, au dispus judecătorii Înaltei Curți.

Jurnalista G4media.ro, Andreea Pavel, a arătat în aprilie 2021 că Primăria Constanța a început recuperarea prejudiciului aferent unor terenuri retrocedate ilegal de administrația Radu Mazăre, care nu se mai pot întoarce fizic la oraș.

sursa foto: Facebook/ Dragoș Săvulescu