Bulgaria va pune capăt fluxurilor de gaze rusești către Ungaria și Slovacia, în 2027

Bulgaria susține un plan al UE de a pune capăt exporturilor de gaze rusești către blocul comunitar până la sfârșitul anului 2027, a declarat principalul oficial din domeniul energiei al țării, o măsură care ar întrerupe efectiv livrările prin conducte de la Moscova către Ungaria și Slovacia.

„În calitate de stat membru al UE, Bulgaria își aliniază acțiunile la legislația și politicile europene, inclusiv eliminarea treptată [propusă] … până la sfârșitul anului 2027”, a declarat ministrul bulgar al energiei Zhecho Stankov pentru POLITICO.

„Până la 1 ianuarie 2028, consumul de gaze rusești în întreaga Europă este de așteptat să fie eliminat complet”, a adăugat el.

Comentariile vin după ce premierul bulgar Rosen Zhelyazkov a declarat miercurea trecută că guvernul său este în favoarea unei eliminări treptate, în urma unui discurs înflăcărat al președintelui american Donald Trump la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, care a cerut Europei să pună capăt achizițiilor de energie rusească.

„Noi … ne vom alătura deciziilor UE de a pune capăt contractelor pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești pe termen scurt”, a declarat Zhelyazkov în marja summitului de la New York.

În iunie, Bruxelles-ul a prezentat un nou proiect de lege care ar interzice importurile de gaze rusești în blocul comunitar, începând cu contractele pe termen scurt din acest an și eliminând treptat acordurile pe termen lung până la sfârșitul anului 2027. Țările UE și Parlamentul European poartă în prezent negocieri paralele cu privire la această propunere.

Sofia găzduiește ultimul punct de intrare rămas pentru fluxurile de gaze rusești în blocul comunitar, prin conducta TurkStream, după ce Ucraina a refuzat să reînnoiască un acord de transport de gaze prin țară în ianuarie. Celelalte rute istorice ale Moscovei către UE sunt fie deteriorate, fie supuse sancțiunilor.

Deși comentariile se rezumă la declarația Bulgariei că va respecta legislația UE, ele vor stârni probabil o neliniște profundă în Ungaria și Slovacia.

Budapesta și Bratislava – care, în medie, încă primesc 70% din gazul lor de la Moscova – au rezistat mult timp eforturilor UE de a elimina treptat importurile de energie din Rusia, susținând că acest lucru ar duce la creșterea prețurilor, având în vedere că au rute alternative de aprovizionare limitate.

Experții au respins în mare parte aceste afirmații, susținând că ambele țări pot găsi importuri alternative prin intermediul importurilor de gaze naturale lichefiate care ajung în porturile UE sau prin transporturi suplimentare prin conducte din Norvegia.

Acesta este un sentiment împărtășit de Stankov. „Nu se anticipează că Ungaria și Slovacia se vor confrunta cu probleme de securitate energetică ca urmare [a proiectului de lege]”, a spus el.

Însă, ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, a declarat joi că Sofia l-a „asigurat că [nu] va pune Ungaria într-o situație dificilă” în ciuda interdicției propuse, după ce a discutat cu omologul său bulgar. „Aceasta este doar o propunere, nu a fost luată încă nicio decizie”, a adăugat el.

Cele două țări nu au puterea de a trece peste proiectul de lege al UE, având în vedere că acesta necesită doar o majoritate calificată a țărilor pentru a fi aprobat, spre deosebire de sancțiuni. Ministerul de Externe al Ungariei și Ministerul Economiei al Slovaciei nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea POLITICO.

„Există suficient timp pentru a face tranziția de la contractele pe termen lung existente”, a declarat Stankov, adăugând că se consultă acum cu vecinii Bulgariei cu privire la un nou sistem de organizare a licitațiilor regionale comune pentru GNL american, „începând de anul viitor”.

„Ne-am angajat în discuții constructive cu colegii noștri din regiune cu privire la oportunitățile de licitații comune pentru contracte pe termen lung pentru LNG-ul american care trece prin Bulgaria”, a adăugat el.

Martin Vladimirov, responsabil cu energia în cadrul think tank-ului Center for the Study of Democracy din Sofia, a declarat că aceasta este „o idee bună”, deoarece „o parte din motivul pentru care nu există o ofertă majoră de GNL în regiune din partea SUA este că volumele individuale [solicitate astăzi] sunt prea mici.”

„Exportatorii de GNL din SUA cer prețuri exorbitante”, a adăugat el. „Prin urmare, cererea agregată va contribui la scăderea prețurilor.”

Parlamentarii europeni și capitalele UE urmează să își aprobe luna viitoare pozițiile privind proiectul de lege înainte de a intra în negocieri interinstituționale, în speranța finalizării unui acord până la sfârșitul anului.

Comisia Europeană trebuie încă să definească detaliile tehnice și financiare ale sistemului.