UNESCO lansează un muzeu virtual al obiectelor de artă furate

O mască ritualică zambiană, un pandantiv din oraşul antic Palmyra, o pictură a artistului plastic suedez Anders Zorn se numără printre exponatele muzeului virtual al obiectelor jefuite sau furate ce a fost inaugurat luni de UNESCO în scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la traficul de bunuri culturale, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Această platformă interactivă (https://museum.unesco.org/), proiectată de arhitectul burkinez Francis Kere (câştigător al Premiului Pritzker în 2022), găzduieşte în prezent aproape 250 de obiecte ce oferă o mică perspectivă asupra unei reţele gigantice de trafic care implică cel puţin 57.000 de articole, potrivit Interpol, partener în această iniţiativă.

„Este un muzeu diferit de oricare altul din lume”, a declarat pentru AFP directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, care a lansat proiectul în 2022. „Prin intermediul acestui spaţiu muzeal unic, împărtăşim cu cât mai mulţi oameni provocările combaterii traficului ilicit de bunuri culturale, un trafic care perturbă amintirile, rupe legăturile dintre generaţii şi împiedică ştiinţa”.

Explorând acest „refugiu digital”, vizitatorii pot descoperi – şi chiar examina, datorită modelării 3D – aceste obiecte pierdute, pot retrăi originile şi rolul lor (rituri funerare, război, decoraţiuni etc.) prin intermediul poveştilor, mărturiilor şi fotografiilor însoţitoare.

„Scopul acestui muzeu este de a pune în lumină aceste opere, de a le face vizibile şi de a insufla mândrie populaţiilor (…) Fiecare obiect furat poartă cu sine o piesă de identitate, memorie şi know-how din comunităţile sale de origine”, subliniază Sunna Altnoder, şefa unităţii UNESCO de combatere a traficului ilicit.

Se aşteaptă ca această colecţie iniţială să fie completată cu multe alte artefacte furate, odată ce acestea vor fi modelate. Dar, în cele din urmă, UNESCO speră să vadă „Galeria Bunurilor Culturale Furate” golită în favoarea „Camerei Returnărilor şi Restituţiilor” vecine, unde vor fi expuse piesele recuperate sau returnate în ţările sau comunităţile lor de origine.

„Premisa iniţială este (…) că muzeul se va închide pentru că toate obiectele au fost recuperate”, afirmă Sunna Altnoder.

Această iniţiativă îşi propune, de asemenea, să reunească părţile interesate implicate în traficul de bunuri culturale. „Avem nevoie de o reţea – cu forţe de poliţie, sistemul judiciar, piaţa de artă, statele membre, societatea civilă şi comunităţile – pentru a învinge o altă reţea, care este reţeaua criminală”, subliniază Sunna Altnoder.

O activitate criminală puţin cunoscută, având ca referinţă doar baza de date Interpol, traficul ilicit de bunuri culturale cuprinde jaful patrimoniului în zonele de conflict, săpăturile arheologice clandestine şi furtul şi contrafacerea operelor de artă, mai semnalează AFP.