Bulgaria – risc de depășire a deficitului bugetar prognozat. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăpat de sub control

Analiză a publicației bulgare Mediapool, citată de Rador:

Luna economică iunie a fost dominată în întregime de tema viitoarei adoptări a monedei euro, în așteptarea ultimului pas din acest proces, pe 8 iulie. Este destul de sigur că politizarea subiectului privind dinamica prețurilor va continua, alături de articole și comentarii zilnice – de la etichete în două valute și rotunjirea stotincii până la lupte demonstrative împotriva „speculanților”. Cu toate acestea, dincolo de acest zgomot, rămâne problema foarte reală a stabilității finanțelor publice.

Fără o ajustare a traiectoriei cheltuielilor de stat, deficitul bugetar nu poate fi menținut în limita a 3% din PIB în următorii ani și aproape sigur – nici măcar în 2025. Cu toate acestea, observăm un calm de invidiat în rândul guvernanților și actorilor politici. Este îngrijorător dacă acest lucru se datorează iluziei că acest prag de deficit există doar atâta timp cât țara este evaluată drept candidată pentru intrarea în zona euro.

Regulile fiscale vor fi în vigoare și vor fi aplicate și ulterior. Dar, cel mai important este că deficitele mari reprezintă un risc în sine, nu din cauza fricii de unele critici sau sancțiuni din partea Comisiei Europene. Deficitul bugetar nu este un concept teoretic abstract, ci o lipsă reală de bani, un exces de cheltuieli față de venituri, care este acoperit de împrumuturi și de datoria publică în creștere.

Iar un subiect complet diferit – dar nu mai puțin important pentru creșterea pe termen lung a productivității și a creșteri – este legat de daunele pe care le provoacă cheltuielile publice mai mari și extindereaa rolului statului în economie în general.

Până la sfârșitul lunii mai, deficitul a ajuns la 2,6 miliarde de leva, dar concentrarea asupra dimensiunii sale lună de lună este înșelătoare – am asistat în mod repetat la un sold bugetar echilibrat sau la un excedent până în octombrie și chiar până în noiembrie, iar apoi la o plată „șoc” de câteva miliarde în ultimele săptămâni ale anului. Este mai important să se monitorizeze dinamica veniturilor și cheltuielilor.

În primele cinci luni, cheltuielile au crescut cu 16,4% față de aceeași perioadă din 2024. Cheltuielile curente fără dobânzi au crescut cu 14%, iar cheltuielile de capital cu aproape 36%. Implementarea generozității în majorarea salariilor unor categorii de angajați duce în mod nornal la o creștere a cheltuielilor de personal cu aproape 20%, în timp ce pentru cheltuielile sociale – pensii, asistență medicală, beneficii și compensații etc., creșterea a fost de 13,4%.

Pentru aceeași perioadă de cinci luni, încheiată în luna mai, veniturile totale au crescut cu 11,5% față de anul trecut, veniturile fiscale crescând cu 15,1%, în timp ce transferurile din bugetul UE au scăzut. De fapt, performanța veniturilor este destul de decentă pe fondul unei inflații de 3,8% pentru perioada analizată. Veniturile din impozite directe au crescut cu 15,2%, iar cele din impozitele indirecte cu 16,1%.

Combinația dintre creșterea economică relativ ridicată, intensificarea activității de investiții, venituri și consum mai mari, șomaj record și expansiunea continuă a creditului duce la o creștere semnificativă a bazelor de impozitare ale principalelor surse de venit și, probabil, există și o îmbunătățire a colectării datorită măsurilor luate de agențiile fiscale.

Dacă ne uităm la principalele impozite, observăm o creștere solidă – a TVA-ului cu 14,9% (și aproape 25% în tranzacțiile în țară), a impozitului pe venit cu 16,8%, a accizelor cu 18,7%, iar la asigurările sociale, creșterea anuală este de 13,7%. Dacă prețul petrolului nu ar fi scăzut semnificativ în ultimele 12 luni – ceea ce este de fapt benefic pentru întreprinderile și gospodăriile bulgare – veniturile din TVA la importuri ar fi fost mai mari.

Și, fără alte detalii, imaginea este clară și – deja comentată la adoptarea bugetului. Riscul unei creșteri bruște a deficitului vine din prevăzuta creștere uriașă și scandaloasă a cheltuielilor cu 24% într-o economie în creștere, cu inflație scăzută. Pentru a „ieși socoteala” – adică un deficit de până la 3% – a fost stabilită o prognoză de venituri nerealist de optimistă; să ne amintim că, conform bugetului adoptat, TVA-ul ar trebui să crească cu 34%.

Se poate evita un deficit excesiv în 2025?

Pentru început, așa cum am scris deja, Bulgaria va profita de derogarea pentru cheltuieli suplimentare pentru apărare, astfel încât guvernul va „muta” pragul deficitului admisibil la 4,1% din PIB. Există o anumită rezervă în costurile de întreținere – până în luna mai se observă o creștere de sub 11%, cu o previziune anuală de 24% – și probabil există acolo o rezervă discreționară „ascunsă” care poate fi direcționată la discreția guvernanților.

Dacă există voința de a se menține deficitul, o parte din aceste fonduri vor fi economisite. Cealaltă rezervă este, ca de obicei, programul de capital – o oarecare întârziere a proiectelor și a plăților poate reduce creșterea altfel ambițioasă de peste două ori.

Dacă nu se cheltuie rațional, deficitul va depăși inevitabil semnificativ chiar și plafonul majorat de 4,1% din PIB. Și, mai rău, acest lucru nu se va datora unor evenimente extraordinare, unei crize economice sau unor fenomene punctuale. Relaxarea fiscală prin creșterea cheltuielilor cu 6 puncte procentuale din PIB într-o perioadă de creștere economică prevestește deficite mari pentru cel puțin câțiva ani, care ar putea atinge niveluri imposibil de gestionat, având în vedere riscurile crescute de recesiune în Europa.

Pentru a demonstra că nu se va ajunge la asta, Ministerul Finanțelor mizează în planul fiscal și structural pe termen mediu pe o creștere minimă a cheltuielilor în 2026 cu 1,9%, costurile cu personalul crescând cu doar 2,1%, iar costurile de întreținere și investiții scăzând chiar cu peste 4%, respectiv peste 8%, față de 2025.

Toate acestea sunt posibile din punct de vedere aritmetic, dar dificile din punct de vedere politic, ținând cont de regulile automate existente pentru creșterea salariilor în sectorul public și observând presiunea tot mai mare pentru mai multă finanțare din toate sectoarele publice, fără a uita de deja serioasa cheltuială pentru dobânzile la datoria de stat, care vor ajunge la aproape 2,2 miliarde anul viitor.

Desigur, există o altă opțiune de consolidare – prin creșterea impozitelor. Nu este nevoie să explicăm încă o dată efectele negative ale creșterii impozitelor asupra stimulentelor pentru antreprenoriat, inovare, investiții și forță de muncă, nici pentru legătura dintre povara fiscală și creșterea sectorului gri.

Apropo, guvernul și-a anunțat deja intențiile de a majora contribuția la asigurările sociale cu 2 puncte procentuale în 2027 și cu încă 1 punct procentual în 2028 – însă, dacă deficitul scapă brusc de sub control, probabil că vor exista presiuni pentru a face acest lucru încă de anul viitor.

De asemenea, este posibil să se continue pe calea iresponsabilității către deficit excesiv prin continuarea populismului în materie de cheltuieli. Din motive de neînțeles pentru oamenii raționali, politicienii consideră că disciplina bugetară este importantă doar înainte de aderarea la zona euro, nu și după aceasta.

Dacă se bazează pe acest lucru, se vor întâmpla mai multe lucruri, poate într-o ordine diferită – Bulgaria va intra într-o procedură de deficit excesiv, iar Comisia Europeană va începe să se amestece mai direct în guvernarea țării și nu doar în buget; creditorii – și nu există nicio modalitate de a finanța deficitele fără împrumuturi uriașe noi – se vor aștepta la măsuri de corecție sau vor cere rate ale dobânzii mult mai mari dacă vor cumpăra obligațiuni bulgărești și, în final, va trebui elaborat un plan anticriză.

Putem prezice care vor fi parametrii „tratamentului” din acest plan de acum înainte, analizând ce se întâmplă în România – înghețarea pensiilor și a salariilor și creșterea impozitelor de bază, inclusiv a TVA, pe proprietate, contribuțiile la asigurări sociale, accizele la combustibil și țigări, impozite complet noi pe profit în unele sectoare. Și un șoc fiscal atât de semnificativ va duce inevitabil la o recesiune în economia reală.

Articol de Lâcezar Bogdanov / Textul este preluat de pe site-ul Institutului pentru Economie de Piață / Traducerea Rador: Mirela Petrescu