BREAKING Agenția de rating Standard&Poor’s a confirmat ratingul de țară pentru România, cu perspectivă negativă / România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor / Este un prim semnal pozitiv după măsurile luate pentru a diminua deficitul bugetar

S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile suverane ale României la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală, potrivit unui comunicat al agenției de rating. Perspectivele rămân negative, reflectând riscuri persistente legate de sustenabilitatea finanțelor publice, în ciuda măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de noul guvern.

• De ce e important? Ratingul de țară au o influență majoră asupra capacității unui guvern de a se împrumuta și asupra dobânzilor la care se împrumută. Deficitul bugetar record produs de guvernele PSD-PNL conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au provocat temerea partenerilor instituționali că situația este nesustenabilă și că România riscă retrgradarea în categoria ”junk”, adică țară nerecomandabilă pentru investiții
• De remarcat că agenția Standard&Poor’s avea programată evaluarea României pe data de 10 octombrie. Agenția a explicat în comunicat că a devansat calendarul datorită măsurilor de consolidare fiscală anunțate de noul guvern.
• Agenția a micșorat și prognoza de creștere economică, de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026

Motivul principal al reafirmării ratingurilor este adoptarea unui plan ambițios de consolidare fiscală de către noul guvern condus de Ilie-Gavril Bolojan, sprijinit de o majoritate parlamentară largă. Totuși, S&P avertizează că implementarea acestor măsuri este expusă riscurilor politice și economice, iar traiectoria fiscală pe termen mediu, în special după 2026, rămâne incertă.

Punctele-cheie ale comunicatului S&P:

Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.

Economia încetinește: creșterea reală a PIB este proiectată la doar 0,3% în 2025.

Inflația este în creștere și ar putea ajunge la aproape 9% în următoarele luni.

Datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar va fi parțial acoperit de fonduri UE.

S&P avertizează că ratingul ar putea fi retrogradat dacă măsurile de consolidare nu sunt implementate eficient sau dacă se înregistrează o deteriorare semnificativă a poziției externe a României. Pe de altă parte, o îmbunătățire semnificativă a poziției fiscale și externe ar putea duce la stabilizarea perspectivei.

Comunicatul S&P:

Alegerea recentă a președintelui Nicusor Dan și formarea unui nou guvern sub conducerea prim-ministrului Ilie-Gavril Bolojan au pus, pentru moment, capăt unei perioade prelungite de incertitudine în materie de politici publice.
Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală, atât pe partea de venituri, cât și de cheltuieli, despre care estimăm că vor contribui la reducerea deficitului bugetar la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024.
Aceste măsuri sunt adoptate într-un context macroeconomic dificil, marcat de o economie în încetinire, inflație ridicată și în creștere, precum și un deficit de cont curent mare. De asemenea, vedem provocări politice în implementarea planului de consolidare fiscală.
Am reafirmat ratingul suveran al României la nivelul ‘BBB-/A-3’. Perspectivele rămân negative.

Acțiune privind ratingul
Pe 23 iulie 2025, S&P Global Ratings a reafirmat ratingurile suverane ale României la nivelurile ‘BBB-/A-3’ pentru datoria în valută și în moneda locală, pe termen lung și scurt. Perspectivele rămân negative.

Ca rating suveran (așa cum este definit în Regulamentul european 1060/2009 privind agențiile de rating), ratingurile României sunt supuse unor restricții de publicare prevăzute în articolul 8a, inclusiv publicarea conform unui calendar prestabilit (vezi „Calendarul datelor de publicare a ratingurilor suverane EMEA pentru 2025 – Actualizare de mijloc de an”, publicat pe 2 iulie 2025, pe RatingsDirect). Abaterile de la acest calendar sunt permise doar în circumstanțe limitate și trebuie justificate în detaliu. În acest caz, abaterea este cauzată de măsurile de consolidare fiscală anunțate de noul guvern.

Perspective
Perspectivele negative reflectă opinia noastră că riscurile privind finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor anunțate de consolidare fiscală.

Scenariu negativ
Am putea retrograda ratingul în următorii doi ani dacă parcursul consolidării fiscale se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile guvernamentale sunt insuficiente sau dacă creșterea economică slabă le reduce eficiența.

De asemenea, am putea reduce ratingul dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste nivelurile prognozate sau dacă condițiile de finanțare ale deficitului de cont curent se deteriorează, în special în cazul întârzierii semnificative a fondurilor UE.

Scenariu pozitiv
Am putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o relansare a creșterii economice.

Fundament
Alegerea lui Nicosur Dan ca președinte în mai, urmată de formarea unui guvern condus de Ilie-Gavril Bolojan, a pus capăt unei perioade îndelungate de instabilitate politică și lipsă de direcție în materie de politici publice. Guvernul beneficiază de o majoritate parlamentară largă, care i-a permis adoptarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală. Impactul bugetar total este estimat la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026, împărțit relativ egal între măsuri de venituri și cheltuieli.

În opinia noastră, aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026, de la 9,3% în 2024 – cel mai ridicat nivel din 2009. În plus, guvernul intenționează să adopte alte două pachete de reforme în lunile următoare, care ar putea contribui suplimentar, deși într-o măsură mai mică, la consolidarea fiscală.

Consolidarea fiscală și eforturile de reformă, în linie cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar trebui să accelereze accesarea fondurilor UE. România este încă eligibilă pentru aproximativ 18 miliarde de euro (circa 5% din PIB estimat pe 2025) prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), și peste 26 miliarde euro (peste 7% din PIB) prin Cadrul Financiar Multianual 2021–2027. Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor contribui la finanțarea deficitului extern în următorii ani.

Totuși, considerăm că provocările economice și politice ar putea submina agenda guvernamentală ambițioasă, iar strategia fiscală după 2026 rămâne incertă.

Context economic dificil
Creșterea economică a încetinit semnificativ, iar măsurile de consolidare vor pune presiune suplimentară asupra economiei – prognozăm o creștere de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în medie 7,5% din PIB între 2025-2028.

Inflația, deja printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, este estimată să ajungă în jur de 9% în următoarele luni.

BNR va avea dificultăți în relaxarea politicii monetare, în ciuda încetinirii economiei.

Profil instituțional și economic
Noul guvern a adoptat rapid un set de măsuri ambițioase – cele mai ample de după criza financiară din 2008.

Măsurile fiscale vor reduce deficitul, dar vor contribui și la încetinirea economiei.

Pe plan pozitiv, agenda guvernului va debloca fondurile europene.

Alegerile extinse din 2024 s-au încheiat cu o rerulare a scrutinului prezidențial după decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur, invocând interferențe externe. Nicusor Dan, candidat independent, l-a învins pe George Simion în turul doi. Guvernul anterior condus de Marcel Ciolacu a demisionat după ce candidatul său a eșuat să ajungă în turul doi. Ilie-Gavril Bolojan a fost numit ulterior prim-ministru.

Guvernul actual este format din PSD, PNL, USR, UDMR și un grup de independenți – care împreună dețin aproape două treimi din Parlament. Totuși, implementarea agendei ambițioase și planul de consolidare vor pune la încercare coeziunea coaliției. Mandatul lui Bolojan se va încheia la finalul lui 2026, în baza unui acord de rotație cu PSD, ceea ce aruncă incertitudine asupra politicii fiscale post-2026, mai ales în perspectiva alegerilor din 2028.

Alte aspecte esențiale
Consolidarea fiscală va afecta o economie deja slabă – prognoza de creștere a fost redusă drastic.

Investițiile publice susținute de fonduri UE ar putea stimula economia pe termen mediu.

Tendințele demografice negative persistă – populația aptă de muncă scade cu 1,1% pe an și riscă să afecteze creșterea economică în lipsa reformelor.

Profil de performanță și flexibilitate
Deficitele vor scădea sub 6% până în 2028, dar datoria netă va depăși 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor trece de 9% din veniturile guvernului.

Inflația este estimată să urce la aproape 9%, determinată de creșterea prețurilor la electricitate, TVA și accize.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar va fi parțial acoperit de fonduri UE.

Măsurile de consolidare includ:

Reducerea investițiilor publice finanțate din surse interne (0,5% din PIB în 2025).

Creșteri de accize și TVA, cu un impact de 0,4% în 2025 și 1,1% în 2026.

Alte majorări de taxe, inclusiv bancară și de sănătate (0,1% în 2025, 0,4% în 2026).

Tăieri de prime în sectorul public și reduceri în educație și sănătate (0,1% în 2025 și 0,3% în 2026).

Înghețarea salariilor în sectorul public în 2026 (1,4% din PIB).

Totuși, există riscuri privind eficiența acestor măsuri, mai ales din cauza efectelor secundare economice și a slabei performanțe a măsurilor anterioare. Strategia fiscală după 2027 este incertă, în special în contextul schimbării premierului în 2026.

 

Comunicatul integral (engleză):

Overview

• The recent election of President Nicusor Dan and the formation of a new government under Prime Minister Ilie-Gavril Bolojan have, for now, ended a prolonged period of policy uncertainty.
• The new government has announced extensive tax and spending-based fiscal consolidation measures, which we estimate should help reduce deficits to about 7.7% of GDP in 2025 and 6.4% of GDP in 2026 from 9.3% in 2024.
• The government’s fiscal measures are being undertaken against a challenging macroeconomic backdrop, including from a slowing economy, high and rising inflation, and a high current account (CA) deficit. We also see political challenges pertaining to the implementation of the fiscal consolidation plan.
• We affirmed our ‘BBB-/A-3’ sovereign credit ratings on Romania. The outlook remains negative.

Rating Action

On July 23, 2025, S&P Global Ratings affirmed its ‘BBB-/A-3’ long- and short-term foreign and local currency ratings on Romania. The outlook remains negative.

As a sovereign rating (as defined in EU CRA Regulation 1060/2009 „EU CRA Regulation”), the ratings on Romania are subject to certain publication restrictions set out in article 8a of the EU CRA Regulation, including publication in accordance with a pre-established calendar (see „Calendar Of 2025 EMEA Sovereign, Regional, And Local Government Rating Publication Dates: Midyear Update,” published July 2, 2025, on RatingsDirect). Under the EU CRA Regulation, deviations from the announced calendar are allowed only in limited circumstances and must be accompanied by a detailed explanation of the reasons for the deviation. In this case, the deviation is due to the fiscal consolidation measures announced by the new government.

Outlook

The negative outlook reflects our view that risks relating to Romania’s public finances will remain high over the next several years, despite the announced consolidation measures

Downside scenario

We could lower the ratings over the next two years if Romania’s fiscal consolidation path deviates significantly from our expectations. This could occur if the government’s consolidation measures are insufficient, or subdued economic growth impedes their effectiveness.

We could also lower the ratings if the country’s external debt increases significantly beyond our current assumptions or if financing conditions for the country’s large and persistent CA deficit deteriorate. This could occur if Romania’s fiscal correction does not narrow CA deficits or if the payment of EU funds to Romania are significantly delayed.

Upside scenario

We could revise the outlook to stable if Romania’s external and fiscal deficits narrowed substantially, supported by a rebound of economic growth.

Rationale

The election of Nicosur Dan as president in mid-May, followed by the formation of a new government under Prime Minister Ilie-Gavril Bolojan, has ended a prolonged period of political and policy uncertainty in Romania. The government draws on a broad parliamentary majority, which has allowed it to legislate a set of fiscal consolidation measures. The overall fiscal impact of the measures is 1.1% of GDP in 2025 and a sizable 3.5% of GDP in 2026, relatively evenly split between measures related to revenue and spending. In our view–and considering the second-round effects on the economy–this will help reduce deficits to below 7.7% of GDP this year and to 6.4% in 2026, from 9.3% of GDP in 2024, which was the highest level since 2009. We also understand the government plans to adopt further measures in the form of two additional reform packages in the next few months, which could result in additional fiscal consolidation, even if to a smaller degree than the already legislated initiatives.

The fiscal correction–as well as more stringent reform efforts along the lines of the country’s Recovery and Resilience Plan (RRP)–will help speed up EU funds flowing toward Romania, in our view. In general, Romania is still entitled to almost €18 billion, about 5% of estimated 2025 GDP, from the Recovery and Resilience Facility (RRF) by 2026 as well as over €26 billion, or over 7% of GDP, under the EU’s 2021-2027 Multiannual Financial Framework. These funds will support economic growth as well as help finance external deficits over the next few years

Our baseline forecasts, which underpins the affirmation of our ‘BBB-‘ ratings on Romania, include the government containing the country’s wide twin deficit.

That said, we see risks that economic and political challenges could undermine the government’s ambitious policy agenda, whereas the medium-term fiscal strategy beyond 2026 remains uncertain.

The fiscal correction occurs against the backdrop of several economic challenges:

• Growth has slowed considerably since last year and the consolidation measures will weigh further on the economy, which led us to lower our projections of GDP growth to 0.3% in 2025 and 1.3% in 2026.
• Romania’s CA deficits will remain wide and we expect fiscal tightening will only partially reduce these to 7.5% of GDP on average through 2028.
• Inflation remains among the highest within the Central and Eastern European region and we expect the rise in electricity prices and fiscal measures, including a hike in value-added tax (VAT) rates, will push inflation toward 9% over the next few months.
• The high inflation levels pose a challenge to the National Bank of Romania (NBR), which will likely be unable to loosen monetary policy over the next few months, despite the slowing economy.

Institutional and economic profile: The implementation of an ambitious fiscal correction amid a slowing economy remains a key challenge for Romania’s new government

• The new government under Prime Minister Bolojan has swiftly legislated a set of consolidation measures, Romania’s most substantial attempt at fiscal correction since the global financial crisis of 2008.
• The proposed fiscal measures will narrow deficits, but also likely contribute to a slowing economy.
• Positively, the new government’s fiscal correction and reform agenda will help unlock EU funds.

Romania’s extended elections are now over. Romania’s “super election year 2024” comprised local, EU, presidential, and parliamentary elections and concluded with the Constitutional Court of Romania annulling the results of the first round of presidential elections on perceived interference from foreign sources. The decision added to a contentious political environment, with several protests taking place after the court’s decision. The presidential elections were rerun in early-to-mid May and resulted in the victory of independent candidate Nicosur Dan over the antiestablishment candidate George Simion. Meanwhile, the previous government under Prime Minister Marcel Ciolacu had stepped down after its presidential candidate failed to reach the second round of presidential elections. After a brief interim period, Ilie-Gavril Bolojan was appointed to the role of prime minister.

Prime Minister Bolojan appears to have a strong mandate for his reform agenda and fiscal correction, backed by the president and a large parliamentary majority–but we expect lingering political risks relating to its implementation. The current government comprises four parties: the Social Democratic Party (PSD); the National Liberal Party (PNL); the pro-reformist Save Romania Union (USR); and the Democratic Alliance of Hungarians in Romania (UDMR). A group of independent delegates also feature heavily; combined, these hold almost two-thirds of parliamentary seats. Still, we expect the implementation of several reform items as well as the stringent consolidation agenda will test the cohesion of the government coalition over the next two years. In addition, we note that Prime Minister Bolojan’s mandate will cease at the end of 2026 as part of a power-sharing arrangement with the PSD (whereby he is required to transfer his position to a coalition partner). This clouds the outlook on the reform agenda and fiscal policy beyond 2026, especially ahead of the next parliamentary elections in late 2028.

The fiscal correction will further suppress what we considered a weak growth outlook this year . We have lowered our forecast for real growth to 0.3% this year (from previously 1.8%) and to 1.3% in 2026 (from 2.6%). Growth already slowed down last year, to 0.8% (compared to an average of 4% from 2021-2023), and this trend has continued throughout the first half of 2025. Domestic demand has slowed, due to lower wage growth, and a slight softening of the labor market (from historical lows in unemployment in 2023 and 2024). However, import demand has remained high, while external demand has softened, partially owing to a slowdown of demand from Romania’s main trading partners in the EU, including Germany. For 2026, we expect recovering external demand and rising EU-funded investments will support a slight pickup of growth.

Unlocking EU funds for public investments will boost economic growth over the medium term . In this context, the government’s fiscal policy and reform agenda should help unlock the funds that are potentially available to Romania. The country has been under the EU’s Excessive Deficit Procedure since 2020 and many milestones on the RRP have previously been missed–resulting in delays of EU funds becoming available to Romania. EU funds of about €44 billion, over 12% of estimated 2025 GDP, are still available to Romania under the current 2021-2027 Multiannual Financial Framework and under the RRF. These funds will enable more investment in sectors such as energy transition, transportation, and health care.

Romania’s economy continues to face several longer-term challenges, including adverse demographic trends, which will persist. The declining working-age population could increasingly drag on growth, absent reform efforts to address skill mismatches or improve the business environment, and ultimately to slow net emigration. Over the past decade, Romania’s working-age population has decreased by about 1.1% per year, and we expect that this could moderate only marginally over the next few years.

 

Flexibility and performance profile: Despite a stringent fiscal correction, economic imbalances will remain high

• We expect deficits will narrow to below 6% by 2028. However, this means that net public debt will increase to above 60% of GDP by 2028 and interest will exceed 9% of government revenue by that year.
• Inflation levels, already among the highest in the region, are set to rise further due to electricity price increases, VAT and excise hikes, and other factors, potentially to about 9% over the next months.
• Despite the fiscal correction and the slowing economy, CA deficits will remain wide over the next years, but will be partially covered by EU funds.

The recently announced fiscal correction measures aim to narrow Romania’s general government deficits this year and next , from a very high 9.3% of GDP in 2024. The measures are relatively evenly split between revenue side measures and primarily include:

• Cuts to non-EU funded public investments worth 0.5% of GDP in 2025.
• A hike in excises and the two VAT rates, and recategorization of several goods into the higher VAT category–with an estimated fiscal impact of 0.4% of GDP in 2025 and 1.1% of GDP in 2026.
• Several tax increases (for example, the banking tax and extension of the health care tax), equivalent to a combined 0.1% of GDP in 2025 and 0.4% of GDP in 2026.
• Cuts to public sector bonuses, and targeted cuts to education and health care spending of about 0.1% of GDP in 2025 and 0.3% of GDP in 2026.
• Public sector wage freeze in 2026, amounting to 1.4% of GDP.

In our view, the packages should suffice to narrow the fiscal deficit to 7.7% of GDP this year and to 6.4% of GDP in 2026, but we note several caveats. First, we believe the second-round effects of these measures on the economy could be larger, which could ultimately weigh on their effect. Second, the consolidation measures by the previous government have, so far, been ineffective in narrowing the deficit this year, which is why we will closely monitor the effectiveness of new measures. Lastly, we note ongoing execution risks, especially regarding some of the measures that take effect in 2026.

The fiscal outlook beyond 2027 remains uncertain, in our view, particularly as Prime Minister Bolojan will step down at the end of 2026 as part of a power-sharing arrangement with the PSD. Planned structural fiscal reforms, including those aiming to increase the effectiveness of tax administration and improving governance of state-owned enterprises, will ensure consolidation continues after 2027, but the fiscal gains generated will likely be modest. Importantly, the European Commission has signaled that the fiscal adjustment implied by the measures is sufficiently large for the country to start receiving funds from the RRF and despite the country remaining under the EDP.

Despite the narrowing headline deficits, government debt, net of liquid government assets, will continually rise over the next few years, exceeding 60% of GDP by 2027. We think that the country will have to increase its reliance on international markets for its funding needs. Romania has built a strong track record in issuing foreign currency bonds in recent years. Furthermore, external financing sources are available in the form of the loan component in the RRF and from pan-European financial institutions. Over 50% of government debt is denominated in foreign currency, predominantly in euros. Romania will also continue to tap its domestic market, including by selling retail bonds and notwithstanding the domestic banking sector’s already-substantial exposure to the government, at close to 30% of its assets. Against higher financing requirements, we forecast interest expenditure will average a high 8.7% of government revenue between 2025 and 2028.

Fiscal consolidation will help gradually reduce Romania’s CA deficit to 7.5% of GDP on average between 2025-2028, from 8.4% of GDP in 2024. We expect the goods’ trade deficit to remain at slightly below 9% of GDP over the next few years, reflecting high domestic demand and some underlying competitiveness issues. As a result, gross external financing needs will remain above 100% of CA receipts and usable reserves on average over 2025-2028. That said, we expect the external financing mix will benefit from rising EU fund inflows over the next years, following a temporary dip in 2024. Overall, nondebt-creating inflows of EU investment grants and foreign direct investment could cover about 50% of CA deficits on average, supporting the NBR’s reserve position. We estimate reserves will remain at about 4.5 months of current account payments over the next three years. Even so, we expect Romania’s narrow net external debt (our preferred external debt metric, which subtracts only liquid external assets of the public and private sectors from gross external debt) will increase to about 49% of CA receipts by 2028, almost 20 percentage points above its 2022 level. This is primarily a result of the government borrowing abroad. From 2020-2024, the government’s stock of external debt increased 2.4x, to over €100 billion, or almost 29% of estimated 2025 GDP.

The effects of previously pro-cyclical fiscal policy and high wage growth in 2023 and 2024 mean that inflation levels remain among the highest in Central and Eastern Europe, at 5.8% as of June this year. We expect inflation will rise sharply over the next months, potentially to close to 9%, leading to average inflation of over 7% over the course of 2025. The main reasons for this sharp rise include rising electricity prices, which previously benefited from subsidies; hikes in the VAT rates; increases in excise duties; and a slight depreciation of the Romanian leu vis-à-vis the euro since May. Although these effects will be mostly transitory, we expect inflation to remain above the NBR’s target of 2.5% (plus or minus one percentage point) at least over the next two years.

This inflation outlook poses a challenge for the central bank, and we expect the NBR will likely keep rates stable over the next few months. Furthermore, after the first round of the presidential elections in May, Romania experienced a period of high market volatility and pressures on the exchange rate, which the NBR tried to smoothen through substantial foreign exchange interventions. Since then, the NBR has replenished some of its reserve position on the back of the government’s external bond issuances and inflow of EU funds, both of which we expect to continue over the next months.

Romania’s banking sector is predominantly foreign owned and largely deposit funded, which we consider to be a limited contingency risk for the government. Nonperforming loans remain in the European Banking Authority-defined low-risk bucket, despite a marginal increase. Profitability in 2024 slightly decreased from its peak in 2023, and capital and liquidity ratios remain healthy. Loans to the private sector remain at about 23% of GDP, reflecting low financial intermediation. The banking sector’s elevated exposure to construction and real estate lending, alongside firms’ rising level of indebtedness and a considerable share of foreign currency loans, could challenge financial stability if the related risks were to materialize.