BREAKING Administrația Națională ”Apele Române”, instituția cangrenată de pile politice, a pierdut 450 de milioane fonduri UE pentru că nu a făcut investiții împotriva inundațiilor, arată Corpul de control al Ministerului Mediului / 500 de angajați au avut spor de fonduri europene

Administrația Națională ”Apele Române”, o instituție de stat cangrenată de pile politice, e acuzată de Corpul de control al Ministerului Mediului că a pierdut 450 de milioane din fondurile europene din PNRR, în principal pentru că a ratat investițiile în diguri și baraje împotriva inundațiilor, potrivit unui comunicat al ministerului. Paradoxal, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute, mai arată comunicatul citat.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis încă din septembrie pe directorul Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Lucaci, după o serie de scandaluri legate de închirirea la suprapreț a sediului, dar și de lipsa controalelor pe teren.

Peste 450 de milioane de euro pierdute, investiții blocate și o gestiune defectuoasă a celor mai importante proiecte de infrastructură de apărare împotriva inundațiilor – acestea sunt principalele concluzii ale controlului derulat de Corpul de control după sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene, potrivit comunicatului citat.

„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiții, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, se arată în comunicat.

Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor – baraje și diguri – cu o valoare inițială de 340 de milioane de euro, a fost diminuat cu 90%.

Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri prevăzuți, au rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro.

Controlul a constatat întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială.

În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR.

Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, acolo unde există nevoia reală de expertiză.

Din peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri pentru activități de proiecte, cel mult 100 vor rămâne implicați în implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeană.

Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor care au rămas neacoperite.

În paralel, se va introduce un mecanism de monitorizare cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.

Context

Info Sud-Est a scris despre numărul mare de șoferi ai instituției, în medie trei șoferi la un inspector de teren, conform informațiilor transmise de instituție. Dar, spre exemplu, la Apele Prut-Bârlad sunt 5 șoferi la un inspector de teren, iar Apele Mureș are 79 de șoferi. În total, la Apele Române erau, la finalul lui 2023, peste 8700 de angajați. Citește detalii aici. 

Mai mult, ReporterIS a scris la finalul lunii decembrie 2024 cum arată un raport al DSP Vaslui în baza căruia angajații de la ABA Bârlad au reușit să obțină sporul de 15% pentru ”condiții vătămătoare. Una dintre explicații este că sunt exercitate ”presiuni la nivelul părților moi și nervilor”. Reporterii din Iași arată și că din 150 de angajați, 72 au boli cardiace, 37 – boli endocrine, 54 – afecțiuni oftalmologice, 55 – în sfera ORL, 19 – boli la articulații, 5 sunt bolnavi de stomac și ficat și 5 au probleme dermatologice. Citeșe detalii aici.

Tot ReporterIS scria în august 2024 despre o rețea de cumetrii și rude angajate în tot Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, secția de bază a Agenției Apele Române din zona Moldovei, și despre cum Apele Române refuză să dea informații despre câte astfel de familii sunt angajate în instituție la nivel național, după ”modelul” din regiunea Moldovei. Vezi detalii aici și o altă ancheta aici.

Tot reporterii din Iași au mai arătat cum dintr-un contract de pază de 78 de zile încheiat între ABA Prut Bârlad Iași și o firmă din București, cel puțin zece zile prestatorul nu a lucrat efectiv. Prețul total al contractului este de 46.000 de lei fără TVA, firma de pază deja nu a lucrat de aproape 6.000 de lei fără TVA. Contractul este cu drept de prelungire cu încă patru luni. Citește detalii aici.

Poate cel mai cunoscut scandal recent de la Apele Române este cel al ”animalului politic” al instituției și al chelneriței angajate ca specialist la Ape. La finalul anului 2020, Recorder a dezvăluit, într-o campanie referitoare la importanța avertizorilor de integritate din instituții, că, în majoritatea județelor din România, Partidul Național Liberal a instalat la conducerea administrațiilor bazinale și a sistemelor de gospodărire a apelor oameni fără niciun fel de pregătire în domeniu, recomandați doar de carnetul de partid.