Beijingul elimină limba tibetană ca subiect obligatoriu în cadrul examenului naţional de admitere la universitate în Tibet

Guvernul regional din Tibet a anunţat că limba tibetană nu va mai constitui un subiect obligatoriu în cadrul examenului naţional de admitere la universitate în Tibet ca parte a unei reforme educaţionale ce urmăreşte unificarea subiectelor evaluate pe întreg teritoriul Chinei, informează joi agenția de știri EFE.

Preşedintele guvernului regional, Karma Tsetan, a afirmat în această săptămână că reforma „nu elimină limba tibetană din curriculum şcolar” şi a asigurat că limba tibetană va continua să fie o materie principală în educaţia primară şi secundară din Tibet şi din alte zone cu populaţie tibetană.

Tsetan a explicat că modificarea face parte dintr-o reformă naţională a examenului de admitere la universitate – cunoscut sub numele de „gaokao” – lansată în Tibet în 2024, care îşi propune să „corecteze orientarea excesivă către note” şi să încurajeze „dezvoltarea integrală a elevilor” în conformitate cu schimbările adoptate în alte 29 de regiuni ale ţării, transmite Agerpres.

Conform noului sistem, studenţii vor trebui să susţină examene la materii unificate precum chineză, matematică şi o limbă străină – printre care engleză, rusă, japoneză, franceză, germană sau spaniolă – în timp ce tibetana nu va mai fi o materie obligatorie şi va fi disponibilă doar pentru cei care aleg programe universitare specifice legate de limbă, cum ar fi literatura tibetană.

Înaltul oficial regional a subliniat că limba tibetană „rămâne o materie fundamentală” în educaţia primară şi secundară în Tibet şi în alte zone cu o prezenţă semnificativă a acestei etnii. De asemenea, a afirmat că predarea sa „nu s-a schimbat” şi că se menţin aceleaşi standarde de planificare curriculară şi evaluare ca în cazul altor materii.

Mai multe mass-media tibetane din exil apropiate de cauza conservării culturale a Tibetului şi având sediul în oraşul indian Dharamsala – unde se află, de asemenea, guvernul tibetan în exil – au criticat sever reforma, considerând că ea slăbeşte utilizarea limbii tibetane în învăţământ şi reduce valoarea învăţării acesteia ca instrument de dezvoltare profesională.

Potrivit acestor critici, excluderea limbii tibetane de la examenul universitar ar însemna „o lovitură directă” asupra utilităţii sale sociale şi ar accelera dispariţia ei în rândul noilor generaţii.

Acestei poziţii critice s-a alăturat Departamentul de Informare şi Relaţii Internaţionale al guvernului tibetan în exil (DIIR), care, într-un raport publicat în decembrie, a denunţat „dezmembrarea sistematică” a educaţiei în limba tibetană, acţiune pe care o leagă de o politică mai largă de asimilare culturală din partea autorităţilor chineze.

Schimbări similare în politicile lingvistice au generat deja polemici şi în alte regiuni ale Chinei unde trăiesc minorităţi etnice, precum Mongolia Interioară, unde în 2020 s-a redus predarea în mongolă în favoarea limbii chineze, sau în Xinjiang, unde organisme internaţionale au denunţat restricţii ale utilizării limbii uigure în educaţie şi mass-media.