Avertismentul Estoniei: Pregătiți-vă pentru o posibilă reducere a trupelor americane din Europa

Țările europene care se învecinează cu Rusia ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Washingtonul să reducă numărul trupelor din zonă, consolidându-și propria capacitate militară, a declarat președintele Estoniei pentru POLITICO.

Alar Karis a declarat că l-a convins pe președintele american Donald Trump de importanța menținerii trupelor în Europa de Est, când cei doi au stat unul lângă altul timp de două ore în timpul funeraliilor Papei Francisc, în aprilie.

„I-am explicat totul”, a declarat liderul estonian la reprezentanța țării sale în Uniunea Europeană. „Prezența trupelor americane în Estonia – nu numai în Estonia, ci în Europa – este crucială și importantă pentru Statele Unite, nu doar pentru Europa.”

Dar, deși Karis a fost liniștit de unele declarații ale lui Trump, și anume promisiunea sa din această săptămână de a menține trupele americane în Polonia, liderul estonian a subliniat că este încă „foarte dificil de prevăzut” ce va face Washingtonul în țările baltice.

Țări precum Estonia „trebuie să fie pregătite pentru orice scenariu”, în timp ce riscul unei retrageri din partea celui mai mare membru al NATO „înseamnă că ar trebui să ne consolidăm propria capacitate”, a adăugat Karis. În calitate de președinte al Estoniei, el este comandantul suprem al forțelor armate ale țării și o reprezintă în relațiile internaționale.

În prezent, SUA au aproximativ 2.000 de soldați staționați în statele baltice (Estonia, Lituania și Letonia) ca parte a unei consolidări militare în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

Pentagonul revizuiește în prezent poziția forțelor sale globale și se așteaptă să dezvăluie rezultatele la sfârșitul acestei luni. Deși conținutul nu este cunoscut, revizuirea este pregătită sub îndrumarea subsecretarului apărării pentru politică, Elbridge Colby, un susținător declarat al reducerii prezenței SUA în Europa.

„Temperamentul lui Trump”

Vizita lui Karis la Bruxelles – unde s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte – a coincis cu o reuniune a liderilor UE în cadrul „coaliției celor dispuși” care lucrează la garanții de securitate pentru Ucraina. Reuniunea l-a determinat pe un purtător de cuvânt al ministerului rus de externe să declare că Moscova nu va accepta niciun fel de trupe străine în Ucraina ca parte a unui potențial armistițiu.

Karis a afirmat însă că Moscova nu ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus în această chestiune: „Rusia a început această agresiune… Răspunsul este categoric nu”.

Întrebat dacă se așteaptă ca Trump să intensifice presiunea asupra lui Putin, Karis – a cărui țară s-a angajat să trimită trupe în cadrul inițiativei – a afirmat că „multe depind de temperamentul lui Trump”.

„În acest moment, Estonia și multe țări europene susțin ceea ce face Trump”, a spus Karis. „A discutat de atâtea ori cu Putin și nu s-a întâmplat nimic… Cred că deja își pierde răbdarea”.

„În acest moment, Estonia și multe țări europene susțin acțiunile lui Trump”, a afirmat Karis. „A discutat de atâtea ori cu Putin și nu s-a întâmplat nimic… Cred că deja își pierde răbdarea.”

Karis a sosit la Bruxelles la doar câteva zile după ce o clădire a delegației UE din Kiev a fost avariată de un atac cu rachete rusești – un eveniment pe care el nu l-a considerat întâmplător. „ Singura greșeală pe care a făcut-o Putin a fost să înceapă războiul”, a spus el.

El a continuat avertizând că țările europene „nu ar trebui să fie naive” în ceea ce privește intenția Kremlinului de a testa în continuare democrațiile occidentale în lunile următoare, de exemplu prin amestecul în alegerile parlamentare cehe din 3-4 octombrie. Dar el a respins ideea că, deoarece Estonia și alte state baltice au graniță comună cu Rusia, acestea ar trebui să fie mai preocupate de expansionismul Moscovei.

„Rachetele moderne pot porni din Moscova și ajunge la Haga și Bruxelles în doar câteva minute”, a spus el.

Discuții și convingere

Fiind unul dintre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei la masa Consiliului European, Karis a spus că speră ca Kievul să poată începe negocierile oficiale pentru aderarea la bloc înainte de sfârșitul președinției rotative a Danemarcei, care se încheie pe 31 decembrie.

Întrebat cum ar putea blocul să depășească opoziția Ungariei, care blochează în prezent aderarea Ucrainei, el a răspuns: „Ar trebui să lucrăm cu această țară… Poate ar trebui să discutăm mai mult cu [prim-ministrul ungar Viktor Orbán], nu doar să-l etichetăm, pentru a găsi o soluție”.

O altă posibilitate: „Ungaria părăsește sala și noi luăm o decizie”, a spus el.

Karis a adoptat o poziție similară față de Israel, mai multe țări europene insistând să reducă relațiile comerciale sau să retragă finanțarea europeană pentru cercetarea israeliană din cauza încălcărilor drepturilor omului în Gaza. Liderul estonian – care s-a întâlnit luna trecută în Estonia cu omologul său israelian Isaac Herzog și care este genetician molecular de profesie – a declarat că crede în „convingerea” liderilor israelieni să pună capăt încălcărilor drepturilor omului în Gaza.

Întrebat dacă susține inițiativa de a reduce finanțarea europeană pentru cercetarea din Israel, el a adăugat: „Oamenii de știință israelieni sunt extrem de buni. Ne privăm și pe noi înșine de ceva dacă începem astfel de lucruri [reducerea finanțării Horizon pentru Israel, așa cum a propus Comisia Europeană].

“Există și alte soluții. Discuții și convingere”, a spus el.