Avertisment de la Banca Mondială: Politicile fiscale din România sunt pro-ciclice și creează incertitudini investitorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Banca Mondială arată într-un raport publicat vineri că economia România va crește pe termen mediu cu o rată mai mică decât în ultimii ani, reflectând condițiile din regiune, impactul măsurilor fiscale luate anul trecut, dar și criza de pe piața muncii. Banca Mondială prognozează o creștere de 3,6% în 2019, față de estimarea de 4,1% anul trecut și 7% în 2017.

Instituția avertizează că lipsa investițiilor publice, mai ales cele din fonduri UE, precum și incertitudinea legată de politicile fiscale sunt printre factorii de risc care afectează perspectiva de creștere economică.

Citește aici raportul complet (versiunea engleză)

Principalele observații ale Băncii Mondiale:

– creșterea economică a rămas puternică în 2018 (4,1% din PIB). Creșterea s-a bazat pe consumul intern (susținut de politica fiscală), în timp ce investițiile publice au subperformat
– Consumul privat a crescut anul trecut cu 4,7% an la an, susținut de creșterea salariului minim, a pensiilor și a salariilor bugetarilor
– Investițiile au scăzut cu 3,2% față de 2017 din cauza performanței slabe a sectorului construcțiilor și încetinirii industriei
– Politica fiscală continuă să fie prociclică
– Încetinirea creșterii în principalele piețe de export din UE (mai ales Germania și Italia) ar putea afecta negativ creșterea economică și investițiile. Efectele negative ar putea fi exacerbate de incertitudinea politicilor fiscale, combinată cu criza forței de muncă

Concluzii privind creșterea globală:

Ritmul de creștere economică în regiunea Europa și Asia Centrală a încetinit la 3,1% în 2018 și se estimează că va ajunge la 2,1% în 2019, în contextul încetinirii creșterii economice globale și al perspectivelor incerte, potrivit documentului „Noutăţi economice pentru Europa și Asia Centrală” (Economic Update for Europe and Central Asia) al Băncii Mondiale.

Creșterea economică în țările din regiune a variat. Evoluţia pozitivă a datelor privind PIB-ul Rusiei, cea mai mare economie din regiune, a contribuit mult la creșterea regională, împreună cu creșterea accelerată din Albania, Ungaria, Polonia și Serbia. Între timp, Turcia a înregistrat o încetinire considerabilă, declanșată de presiunile de pe piața financiară și asupra monedei – creșterea este estimată la 1,0% pentru 2019, un declin major față de 7,4% în 2017.

Creșterea regională se așteaptă să continue modest în perioada 2020-2021, deoarece revenirea treptată anticipată a Turciei va compensa activitatea moderată din Europa Centrală. Cu toate acestea, provocările pe termen lung din regiune rămân semnificative.

Ponderea populației aflată la vârsta activă în regiune a scăzut dramatic, în mare parte ca urmare a declinului ratei de fertilitate din anii 1990. Productivitatea s-a diminuat la 0,8% pe an între 2013 și 2017. Creșterea investițiilor a încetinit rapid, de la o medie de peste 15% cu cinci ani înainte de criza financiară globală la o medie de 1,6% în perioada 2014-2018. Alte zone din regiune – în special Asia Centrală și Balcanii de Vest – sunt extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, precum seceta, inundațiile și dezastrele naturale mai frecvente.

Foto: Pixabay.com