Astmul, cea mai răspândită boală cronică în rândul copiilor și adolescenților. Ce rol au expunerea redusă la microbi în copilăria timpurie, sedentarismul, stresul academic și social din adolescență și factorii de mediu

Astmul este oficial cea mai răspândită boală cronică în rândul copiilor și adolescenților: unul din 20 de copii cu vârstă școlară suferă de astm, arată cele mai recente date disponibile la nivelul țării noastre. Expunerea redusă la microbi în copilăria timpurie, sedentarismul, stresul academic și social din adolescență și factorii de mediu sunt elemente plasate în legătură directă cu numărul de cazuri de astm, în literatura medicală. Această boală nu se vindecă și poate afecta calitatea vieții, dar vestea bună e că se poate ține sub control.

Datele Comisiei Europene arată că astmul afectează aproape 6% din populația UE, o rată care crește cu aproximativ 0,3 procente la fiecare 5 ani. Cea mai afectată de creșterea numărului de îmbolnăviri este populația tânără. De menționat că astmul bronșic este adesea subdiagnosticat și subtratat.

Printre țările UE, Finlanda s-a aflat în fruntea listei, cu 9% dintre persoane care au raportat că suferă de astm, urmată de Germania și Franța (ambele cu 8%), arată o serie de date de acum 5 ani, ale Eurostat (date noi, centralizate pentru perioada 2020 – 2025, urmează să fie publicate la începutul anului viitor).

Comparativ cu 2014, în Germania (+1,9 puncte procentuale), Croația (+1,8 puncte procentuale) și Belgia (+1,5 puncte procentuale) s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de persoane care au raportat că suferă de astm.

Pe de altă parte, în Irlanda (-1,7 puncte procentuale), Grecia (-1,1 puncte procentuale) și Franța (-1,0 puncte procentuale) s-a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de persoane care au raportat această boală.

Situația în România

În schimb, doar 2% dintre persoanele din România și Bulgaria au raportat că suferă de această boală, potrivit unor date neactualizate deținute de Comisia Europeană. O rată puțin credibilă, pentru unii cercetători.

Un studiu publicat de mai mulți cercetători, denumit ”Problema globală a astmului în rândul copiilor și adolescenților, cu proiecții până în 2050: o analiză cuprinzătoare și un studiu de modelare prognozată” spune că, din contră, Europa Centrală a înregistrat rate de prevalență semnificativ crescute în comparație cu cele din alte regiuni.

Totuși, tonul studiului este mai degrabă optimist: ”Proiecția noastră sugerează că rata de prevalență a astmului pediatric va scădea la aproximativ 2.608,05 la 100.000 de locuitori până în 2050 (adică 2,6% – n.red.). În ciuda acestor tendințe, astmul rămâne o povară substanțială pentru sănătatea copiilor și adolescenților, care poate persista până la vârsta adultă. Prin urmare, diagnosticul și intervenția proactivă sunt esențiale pentru atenuarea poverii bolii asociate”.

Informații clare și actuale vin de la Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, care oferă date din 2025.

Organizația invocă și datele publicate de Institutului Național de Sănătate Publică din România, care arată că incidența astmului este în creștere, înregistrându-se, în fiecare an 1,5 cazuri noi de boală la 1000 de persoane.

„Astmul este una dintre cele mai frecvente boli inflamatorii cronice și o problemă majoră de sănătate publică. În România, prevalența este estimată la 4–6% în populația generală, iar 1 din 20 de copii de vârstă școlară suferă de astm”, a precizat luna trecută, prof. dr. Carmen Panaitescu, președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

De ce există un număr atât de mare de adolescenți și copii cu astm?

Factori de mediu reprezintă un element important în această discuție. Poluarea atmosferică din zonele urbane, unde trăiesc tot mai mulți adolescenți, contribuie semnificativ la dezvoltarea și agravarea astmului.

Particulele fine, gazele de eșapament și alți poluanți pot declanșa reacții astmatice.

Creșterea alergenilor și sensibilității la aceștia este un alt factor. Stilul de viață urban modern contribuie la aceste sensibilități, prin 2, precum și expunerea la poluanți.

Specialiștii de la MedLife au sumarizat și o serie de factori de risc, într-un articol care vorbește despre cauze, simptome, diagnostic și tratament.

Cele mai frecvente surse de alergeni care pot declanșa astmul sunt, spun ei, următoarele:

• polenurile: de obicei, simptomele apar doar în anumite perioade din an (primăvara – pentru polenurile timpurii; august-septembrie – pentru ambrozie);
• fungii: de obicei mucegaiul din locuințele umede, cu expunere limitată la soare;
• acarienii: sunt organisme mici, microscopice, care se găsesc în așternutul de pat, perne, pilote etc.
• alergeni provenind de la animalele de casă: pisică, câine dar și gândaci de bucătărie.

O criză de astm se poate declanșa într-o mulțime de situații: efort fizic (uneofi acest factor arată că astmul este insuficient controlat), emoții puternice, inhalarea unor substanțe sau stres, mai precizează aceștia.

Simptomele astmului diferă de la o persoană la alta, iar intensitatea lor variază de la un episod acut la altul. În cazurile ușoare, crizele pot apărea în timpul exercițiilor fizice. În cazurile grave, simptomele pot fi resimțite tot timpul.

Potrivit celor de la MedLife, cele mai frecvente simptome ale astmului sunt:

• senzația de sufocare sau lipsă de aer ori dificultate la respirație (mai ales în expir): căile respiratorii sunt inflamate iar acest lucru nu permite trecerea fluxului de aer cu debitul necesar;
• senzație de presiune la nivelul pieptului: este un simptom care se regăsește la mulți pacienți și se asociază cu senzația de lipsă de aer;
• tuse: uscată sau cu expectorație minimă, cu aspect translucid, gelatinos (ca un „mulaj bronșic”). Este frecventă, chinuitoare, accentuată noaptea;
• respirația zgomotoasă (șuierat, fluierat): se numește wheezing și declanșează o senzație neplăcută și, uneori, chiar panică.

„Astmul nu se vindecă dar se tratează”: din cauza determinismului genetic, astmul este o boală cronică, adică nu se vindecă, dar acest lucru nu înseamnă că pacientul are simptome tot timpul, toată viața.

Astmul se ține sub control ,ami bine zis există soluții terapeutice pentru controlul simptomelor, astfel încât pacientul să poată avea o viață fără simptome sau, în cel mai rău caz, cu simptome minime.

• Mai multe informații despre terapii și despre cum să îți faci un plan de acțiune pentru a ține astmul sub control, vezi pe siteul celor de la MedLife.