G4Media.ro

Asociația Peisagiștilor din România cere Primăriei Capitalei să o lase să salveze…

Asociația Peisagiștilor din România cere Primăriei Capitalei să o lase să salveze Parcul Cișmigiu, care a ajuns într-o stare deplorabilă

Asociația Peisagiștilor din România – filiala București a trimis astăzi o scrisoare către Primăria Capitalei prin care îi cere să o lase să gestioneze Parcul Cișmigiu. Concret, aceasta își motivează intenția spunând că îi poate mobiliza pe specialiștii care pot aduce parcul la viață și că poate atrage fondurile necesare pentru susținerea activităților peisagistice.

„Starea deplorabilă în care se află în prezent cea mai emblematică grădină istorică a României se datorează lipsei resurselor financiare aflate la dispoziția administrației publice locale, absenței expertizei necesare precum şi cadrului instituţional format din entităţi cu atribuţii incerte sau contradictorii.

Astfel, propunerea noastră are în vedere generarea unui exemplu pentru gestionarea spațiilor verzi atât pentru Municipiul București cât și pentru alte localități din România și, totodată, dorește să ofere o șansă de supraviețuire amenajării istorice a Parcului Cișmigiu în condițiile unei utilizări adaptate zilelor noastre.”, se arată în scrisoarea semnată de vicepreședintele Asociației Peisagistilor din România, Diana Culescu.

Aceasta a declarat pentru G4Media.ro că în prezent, administrarea Parcului Cișmigiu se reduce doar la măturarea aleilor și la cosirea ierbii.

„Momentan nu există niciun plan de gestionare. De exemplu, câți arbori uscați există în Cișmigiu și câți trebuie tăiați? Cum altfel putem să facem o estimare a costurilor? Noi tocmai asta vrem să facem și avem aceste resurse la dispoziție. Să aflăm ce trebuie făcut și după aia să facem rost de finanțări.

Momentan ele oricum nu se fac. În Cișmigiu totul se reduce la a mătura niște alei și la a tăia iarba. Din punctul meu de vedere, acest lucru se poate face în continuare de către Primărie sau de către ALPAB, dar toată partea asta care nu s-a făcut niciodată sau care nu s-a mai făcut de dinainte de Revoluție, cred că poate fi ușor acoperită de noi.”

*Până la această oră, Primăria Capitalei nu a avut o reacție la solicitarea Asociației Peisagiștilor din România.

Cu altă ocazie, municipalitatea spunea că cele 14 parcuri administrate de ea arată așa cum arată din cauza lipsei banilor. Mai exact pentru că parcurile sunt întreținute prin contracte de delegare încheiate cu alte două companii municipale: Compania Municipală Parcuri și Grădini București SA și Compania Municipală de Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București SA. Pentru anul 2021, Primăria Capitalei a alocat aproape 13.000.000 lei pentru întreținerea spațiilor verzi din care jumătate din bani s-au dus către cele două companii pentru plata unor datorii de anul trecut.

Cert este că, aflat chiar peste drum de Primăria Generală a Municipiului București, Parcul Cișmigiu se degradează de la o zi la alta. Pe lângă numărul mare de arbori uscați și al grămezilor de crengi înșiruite de-a lungul aleilor, locurile de joacă pentru copii sunt acoperite de găinațul porumbeilor.

Lângă o pancartă vandalizată de pe care aflăm că ALPAB ne dorește o „plimbare plăcută” sunt mai multe capcane pentru șobolani și coșuri de gunoi pline ochi. Un alt indiciu al degradării îl constituie imaginea hidrobicicletelor care taie apa verzuie printre frunze uscate și pet-uri. De curând, G4Media.ro a scris pe larg despre acest subiect. (FOTO)

Din cauza modului în care au ajuns să arate multe dintre parcurile Primariei Capitalei administrate de Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) și primarul Sectorului 1 Clotilde Armand a cerut de la municipalitatea să o lase să administreze Parcul Herăstru, în timp ce primarul Sectorul 2 Radu Mihaiu a cerut să preia administrarea Parcului Național și a Parcului Verdi. G4Media.ro a scris aici despre acest subiect.

Istoric Parcul Cișmigiu

Potrivit site-ului oficial al Companiei Municipale Parcuri și Grădini, Cișmigiul este cel mai vechi parc din centrul Bucureștiului înscris pe lista monumentelor istorice din capitală. Este parcul în care a fost montat primul chioșc de ziare din București chiar la intrarea principală, acolo unde îl putem găsi și în ziua de azi, într-o formă refăcută. Parcul are aproximativ 17 hectare și este mărginit de două artere importante: Bulevardul Regina Elisabeta și Bulevardul Schitu Măgureanu.

Este amenajat în stil englezesc. Are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu și una prin strada Știrbei Vodă. La începuturile lui, parcul a fost locul preferat al celor mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din Bucureşti și exista chiar un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească tare sau să facă mizerie și orice activitate comercială era interzisă.

În urmă cu aproape două secole și jumătate a început istoria parcului, când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a cerut construirea a două cișmele în oraș. Prima cișmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Știrbei Vodă. În acele vremuri locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff.

Câțiva ani mai târziu, terenul a fost transformat în grădină publică. Misiunea acestei transformări a avut-o arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer.

Pentru realizarea grădinii Cișmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena. Toate aceste transformări creionate de Meyer au făcut ca balta să ajungă un lac frumos, cu o fântână arteziană în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa.

Acum se găsesc în parc platani, pini roșii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba și chiar molizi roșii. În aceeași perioadă de amenajare au fost trasate şi aleile și fiecare denivelare de teren a fost păstrată, pentru o cât mai plăcută vedere de ansamblu.

Au fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri şi s-au montat bănci. Moartea prematură a arhitectului Meyer la doar 38 de ani, a făcut ca lucrările de înfrumuseţare a grădinii să fie continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn. În 1852, parcul a fost împrejmuit în întregime şi s-au adus lebede şi pelicani. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1854, când Cişmigiul a fost inaugurat în mod oficial.

Patinoarul amenajat aici, de care ne bucurăm astăzi este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la finalul secolului al XIX-lea. Lacul, care iarna devine patinoar este deosebit prin fauna sa: păuni, lebede, rațe caroline, rațe cu ciuf, rațe mandarin, gâște califar albe și roșii, gâște de Nil, gâște canadiene cu gât roșu și gâște Magellan. De asemenea, fântâna arteziană din mijlocul lacului creează un microclimat plăcut.

Cișmigiul oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracție: ruinele mănăstirii ”La Cetate”, ”Rotonda Scriitorilor”, statuia ”Izvorul ”Sissi Stefanidi”, bustul ”Maica Smara”, monumentul ”Gheorghe Panu”, monumentul realizat din marmură care este dedicat soldaților francezi din primul război mondial, colțul șahiștilor, izvorul lui Eminescu, lacul și debarcaderul de unde se pot închiria ambarcațiuni de agrement, grădina de trandafiri compusă din mici ziduri de piatră, pergole de lemn și lanțuri de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri cățărători.

În urmă cu aproximativ 250 de ani logofătul Văcărescu a construit o mânăstire ale cărei ruini sunt cunoscute astăzi drept ”La Cetate”. Din interiorul mănăstirii pornea un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul Dâmboviței.

Din anul 1943 în parcul Cișmigiu sunt expuse busturile a 12 scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri. Acest ansamblu poartă numele de „Rotonda Scriitorilor”.

Statuia Izvorul ”Sissi Stefanidi”’ reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei sale, ce toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat către primăria oraşului după moartea fiicei lor la numai 21 de ani.

O altă statuie, Bustul ”Maica Smara” este un monument din marmură pe care îl pot admira vizitatorii în Cișmigiu. Smaranda Gheorghiu sau Maica Smara este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România.

Monumentul Gheorghe Panu, realizat din bronz mai este numit și „Semănătorul de idei” și a fost ridicat de Ziarul „Adevărul” prin subscripție publică. În trecut, în Cişmigiu exista și o mică grădină zoologică cu urşi, vulpi, lupi, castori, peşti, lebede, păuni şi multe alte vieţuitoare. Acum se găsesc în parc platani, pini roșii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba și chiar molizi roșii.

Grădina Cișmigiu impresionează și este unică prin concepția și diversitatea materialului dendrologic pe care îl regăsim aici. În parc s-au plantat și aclimatizat câteva exemplare de arbori ocrotiți : Platanus acerifolia(vechi de aproape 150 de ani), Torreya nucifera și Torreya californica, Cedrus atlantica(pin roșu japonez), Picea excelsa inversa(molid roșu), Magnolia stellata, Sophora japonica, Hipocastanu. Speciile caracteristice parcului Cișmigiu sunt: stejar, arțar, plop, frasin, pin, molid, salcâm, castan, tuia și izolat corcoduș, dud, catalpa, platan. Pe lacul din Cismigiu, pasionatii pot face și plimbări cu barca.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Cum adica e in paragina?
    Pai nu se ocupa Nicusor?
    Oh, wait…

  2. Ar fi interesant de stiut cati RONI sunt contabilizati la ingrijirea acesti parc.
    Primaria ar trebui sa stie!

  3. De întreținerea , amenajare și igienizare a parcurilor municipalității, inclusiv parcul Cișmigiu, se ocupă Compania Municipală Parcuri și Grădini ,printr-un contract de exclusivitate, încheiat direct cu primaria București.
    Această companie a primit fondurile necesare întreținerii parcului, dar așa cum e de notorietate, parcul e într-o stare jalnica.
    Doamna Diana Culescu – vicepreședinte ASOP, nu mentioneaza însă, că este membru in consiliul de administratie al Companiei Municipale Parcuri și Grădini , adică exact cea care se ocupă de întreținerea , amenajarea și igienizarea parcului Cișmigiu.
    CONDUCERE

    Politica si criteriile de remunerare a administratorilor si directorilor CMPGB
    Structura organe de conducere CMPGB
    ANUNȚ PUBLIC PRIVIND SELECȚIA MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE AL COMPANIEI MUNICIPALE PARCURI ȘI GRĂDINI BUCUREȘTI S.A.

    Director General – Drăghiciu Alina – Eleonora cv
    Consiliul de Administratie
    Administrator, Membru CA – Balu Iuliana cv
    Administrator, Membru CA – Bălan Ioan – Alexandru cv
    Administrator, Membru CA – Culescu Diana – Lavinia cv
    Administrator, Membru CA – Fometici Petre cv
    Administrator, Membru CA – Ghiur Alexandru – Gheorghe cv
    Administrator, Membru CA – Trăistaru Nicoleta – Veronica cv

    • Bine punctat….o ongista ahtiata dupa bani….adica administram noi parcul, dar pe bani publici, daca mai iese un proiect….sunt buni si banii UE
      Nu mai bine se transmite gradinii Botanice?…ai Facultatea de Biologie in spate, autoritate stiintifica

  4. Nicusor, TREZESTETE!!!!