Armata rusă vrea să poată trimite rezervişti în Ucraina / Prin modificarea legii, Rusia și-ar permite să genereze forţe noi la un cost mai mic

Pentru a înlocui soldaţii ucişi în luptă – al căror număr rămâne incert – Rusia vrea să modifice condiţiile de angajare a rezerviştilor. Un proiect de lege al Ministerului rus al Apărării care a fost aprobat luni de o comisie legislativă „va permite utilizarea rezerviştilor pentru a îndeplini anumite sarcini legate de apărare, în caz de conflicte armate, în timpul operaţiunilor antiteroriste şi în timpul utilizării forţelor armate ruse în afara Federaţiei Ruse, chemându-i pentru o pregătire militară specială”, scrie Le Figaro citând din textul publicat de agenţia de presă rusă TASS, notează News.ro.

Până în prezent, rezerviştii puteau fi rechemaţi sub drapel doar în timp de război – or, Rusia nu se consideră oficial în război cu Ucraina – sau de mobilizare. Prin această lege, obstacolele juridice care se opun trimiterii lor în Ucraina ar fi astfel eliminate.

Ar fi o resursă importantă, deoarece „rezerva activă număra două milioane de membri în octombrie 2025”, subliniază Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).

Armata rusă are două tipuri de rezervişti: rezerva activă, formată din voluntari care au semnat un contract cu Ministerul Apărării, şi rezerva inactivă (zapas, în rusă), „care include bărbaţi ruşi cu vârsta de înregistrare militară de până la 65-70 de ani şi care nu sunt afiliaţi activ forţelor armate ruse”, subliniază ISW. Doar primii ar putea fi trimişi în câmpia Donbas. Cei din urmă ar putea fi mobilizaţi în cazul unui război al Rusiei.

Însă Moscova nu a declarat niciodată război Ucrainei. Ea afirmă că desfăşoară o „operaţiune militară specială” în Ucraina din 24 februarie 2022 împotriva „unui regim nazist” care trebuie „demilitarizat”. Termenii au fost aleşi cu grijă, deoarece sugerează o desfăşurare rapidă, fără necesitatea unei mobilizări generale, o măsură evident nepopulară.

Din păcate, Kremlinul a trebuit să se resemneze şi să facă o mobilizare parţială în toamna anului 2022, în faţa rezistenţei acerbe a ucrainenilor. Mii de tineri au fugit atunci din ţară, iar regimul a fost destabilizat. De atunci, şi mai ales după revolta şefului paramilitar Evgheni Prigojin, care a criticat public deciziile Ministerului Apărării, autorităţile nu au mai declarat noi mobilizări.

Rusia îşi regenera trupele angajând soldaţi şi oferindu-le prime consistente. „Birourile de recrutare militară ruseşti nu mai reuşesc să crească rata de recrutare, în ciuda creşterii salariilor – o tactică care deja crescuse rata de recrutare în 2023 şi 2024”, subliniază ISW.

În plus, Moscova „ar fi recrutat aproape 90.000 de persoane în primele trei luni ale anului 2025, cheltuind mai mult decât bugetul federal total pentru recrutare pentru 2025”.

Acum, armata rusă ar remedia aceste probleme de recrutare şi financiare utilizând aceşti rezervişti. „Mobilizarea obligatorie continuă a rezerviştilor ar putea permite Rusiei să genereze forţe la un cost mai mic”, rezumă ISW. „Vorbim de maximum zeci de mii de oameni”, precizează totuşi acest observator atent al conflictului.

În plus, această creştere a numărului de rezervişti „ar putea permite Kremlinului să demobilizeze militarii mobilizaţi în 2022”, potrivit institutului american. Această mişcare ar avea atât scopul de a „calma o parte a societăţii ruse”, cât şi de a afirma că „forţele ruse din Ucraina luptă pe bază de voluntariat”.

Prin urmare, această măsură nu prevede o creştere masivă a numărului de combatanţi pe teren, ci mai degrabă o regenerare a forţelor prezente.

În Ucraina, armata rusă îşi continuă obiectivul de a cuceri Donbas (regiune minieră din estul ţării pe care a anexat-o fără a o controla în totalitate). Ea se concentrează pe cucerirea Pokrovsk, care este un important nod logistic pentru armata ucraineană, şi a localităţii Kostiantînivka. Cucerirea acesteia din urmă ar deschide calea către Kramatorsk şi Sloviansk, două oraşe cu peste 100.000 de locuitori înainte de război.