Aproape doi ani și jumătate de când SRI a rămas fără director. Cum evoluează negocierile președintelui Nicușor Dan (surse)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Au trecut peste doi ani și cinci luni de când Eduard Hellvig și-a anunțat demisia de la șefia Serviciului Român de Informații (SRI), iar în momentul de față încă se fac speculații în privința deciziei de numire a unui nou director. Președintele Nicușor Dan – cel care are atribuția de a face nominalizarea pentru șefia SRI –  a transmis recent că va lua o hotărâre „într-un timp rezonabil”,  poate până la finalul lui 2025, ori începutul anului 2026, evitând să pronunțe vreun nume, sau să ofere indicii despre persoana pe care ar prefera-o în fruntea celei mai importante structuri a serviciilor de informații.

Conform surselor G4Media, există și acum dezacorduri în coaliția de guvernare pe tema numirii șefilor de servicii și parchete, lucru confirmat și de președintele Nicușor Dan, care a subliniat că orice decizie de numire o poate face doar după ce va reuși să ajungă la înțelegere deplină cu liderii partidelor din coaliție, pentru a avea certitudinea că „majoritatea parlamentară va vota”. În acest context, negocierile cu liderii PSD și PNL ar urmări o împărțire a funcțiilor, la pachet, pentru SRI (condus acum în regim de interimat de Răzvan Ionescu), dar și pentru SIE (al cărui mandat se încheie în 2026), precum și pentru  DNA, DIICOT și Parchet General – mandate care, de asemenea, expiră în primăvara lui 2026.

Ultimele informații din zona Administrației prezidențiale arată că Nicușor Dan ar fi dispus să facă concesii în favoarea PSD, mai ales în privința mandatului SIE, cu condiția ca propunerile sale pentru SRI și DNA să fie acceptate de majoritate. Și PNL – prin intermediul premierului Ilie Bolojan – ar fi emis pretenții pentru șefia SRI, numele liberalului clujean Mircea Abrudean (actualul șef al Senatului), fiind frecvent menționat în acest sens. Sursele G4Media spun că Abrudean are sprijin total din partea lui Bolojan și ar mai fi încurajat pentru această funcție și de câțiva social-democrați. Florin Vlădică (care activează în Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială) a fost și este și el vehiculat pentru șefia SRI, având atât sprijin instituțional, dar și politic în interiorul coaliției de guvernare.

În ceea ce-l privește pe președintele Nicușor Dan, singurele argumente oferite în spațiul public i-a vizat pe avocatul Gabriel Zbârcea, și pe diplomatul Marius Lazurca, după ce, în vară, G4Media a dezvăluit că aceștia au fost propuși de președinte pentru șefia SRI, respectiv șefia SIE. PSD dar și PNL au refuzat din start propunerile avansate de Nicușor Dan, iar ulterior, liderul social democrat Sorin Grindeanu a ieșit public cu mai multe explicații privind refuzarea unor „personaje care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”.  Nicușor Dan a fost nevoit să vină la rândul său cu argumente, evitând însă să recunoască propunerea pe care le-o avansase liderilor din coaliția de guvernare. El s-a limitat să afirme că cei doi sunt „buni specialiști” în domeniile lor de activitate, iar câteva săptămâni mai târziu, pe diplomatul Marius Lazurca l-a și rechemat în țară (din postul de ambasador în Mexic), motivând că e mai potrivit în România, „să ajute dintr-o poziție centrală”. Astfel, de la 1 noiembrie Marius Lazurca a fost numit consilier prezidențial pentru securitate națională.

În același timp, prin firma de avocatură „Țuca Zbârcea & Asociații” a fost transmis un comunicat prin care sunt respinse toate acuzațiile „calomnioase” apărute în presă la adresa avocatului Gabriel Zbârcea. Sunt lămuriri oferite în privința contractelor firmei de avocatură presupus anchetate de DIICOT, dar și în privința orientării politice a avocatului Zbârcea. Mai precis, în comunicat este negată orice afiliere politică a avocatului, precum și preocuparea sa pentru mișcarea legionară, deși în mai multe rânduri acesta și-a exprimat afinitățile pentru extrema dreaptă. Și într-un podcast al partenerului său Florentin Țuca, afirma că „este un suveranist” și că el crede într-o Europă a „națiunilor”. În același podcast, Zbârcea spune că România este o țară „care este încă departe de a fi atinsă de toate tarele unor societăți profund progresiste”. De asemenea, a relatat cum l-a cunoscut pe Marian Munteanu, „idolul generației sale”, Marian Munteanu fiind cunoscut pentru simpatiile sale legionare. Important de precizat, în comunicatul transmis de „Țuca Zbârcea & Asociații” nu se face vreo referire la propunerea ca avocatul Zbârcea să preia șefia SRI și nici nu este respinsă această ipoteză.

Când a fost întrebat despre legătura pe care o are cu avocatul Zbârcea, președintele Nicușor Dan a afirmat apreciativ că îl cunoaște: „Pe domnul Zbârcea îl cunosc, da, bineînțeles. Am fost colegi în Liga Studenților în anii 90-92. De asemenea, știți că domnul Zbârcea conduce un cabinet, o casă de avocatură și în natura preocupărilor mele, ca să spun așa, ne-am tot intersectat. Eu am fost, cred că am fost mai des adversari cu casa domniei sale de avocatură. Am avut și o lungă discuție când eram primar, reprezentau o firmă cu care trebuia să gestionăm un contract, deci am avut contracte frecvente”, s-a limitat să spună Nicușor Dan într-un interviu pentru Cotidianul.

Ulterior, Nicușor Dan a evitat să pronunțe orice nume pentru șefia SRI. Recent, în cadrul prezentării strategiei naționale de apărare în Parlament, el a oferit detalii despre activitatea SRI, lăsând să se înțeleagă că e nemulțumit de faptul că această structură s-a implicat în actele de „justiție”. „S-a întâmplat că SRI-ul s-a dus și în zona de cercetare penală, s-a dus și în zona de judecată, din păcate. Legea din acea perioadă nu spunea nici ca serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală și nici în judecată. Întrebarea este care sunt mecanismele statului de drept care să prevină această implicare? Nu poate să fie decât controlul civil al activității, inclusiv al președintelui și, pe de altă parte, instanțele de judecată”, a comentat șeful statului.

În acest context, Nicușor Dan a afirmat că dorește să creeze la nivelul SRI „un departament specializat pe corupție”, confirmând astfel informațiile apărute pe surse că ar fi nemulțumit de faptul că SRI nu i-a emis până în prezent niciun raport care să dezvăluie acte de corupție în sistemul de justiție, mai ales după apariția dezvăluirilor din documentarul Recorder.

„Serviciile vor avea aceleași atribuții pe care le-au avut până acum. Noutatea este expres în zona de corupție. SRI-ul este un serviciu de informații care are o împărțire pe departamente care decurge din strategie și după aceea din planul de implementare. Și aceste departamente, unele se ocupă de contraspionaj, altele se ocupă de sabotaj, de crimă organizată, de fel de fel de lucruri. Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupție vom avea o unitate sau o secțiune din cadrul SRI-ului care se va ocupa de corupție și va culege…singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul corupției”, a informat președintele României.

Reamintim că potrivit legii, directorul SRI este numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea preşedintelui României. În acest moment, SRI este condus interimar de prim-adjunctul Răzvan Ionescu, angajat în munca operativă a serviciului de informații de peste două decenii. Poziția de șef al SRI este vacantă din iulie 2023, atunci când  Eduard Hellvig a demisionat după 8 ani (2015-2023).