Apare o nouă meserie în România: asistent de judecător/ Proiectul de lege, inițiat de Laura Vicol (PSD), a trecut de Parlament și merge la promulgare/ O asociație de magistrați critică dur proiectul

Apare o nouă meserie în România: asistent de judecător. Proiect de lege, ințiat de președinta Camerei Deputaților, Laura Vicol, (PSD) a trecut, luni, de Senat, care este cameră decizională și va merge la promulgare. Potrivit expunerii de motive, a fost desfășurat un exercițiu pilot la nivelul CSM în 19 instanțe din țară, care a verificat modul în care funcționează instituția asistentului judecătorului.

„Analiza a subliniat impactul pozitiv al modelului testat, activitatea asistentului judecătorului contribuind la optimizarea eficienței și la consolidarea calității actului de justiție”, se arată în expunerea de motive.

Pe de altă parte, Asociația Forumul Judecătorilor acuză ”grave deficiențe ale proiectului de lege privind statutul judecătorilor, iar adoptarea pripită a acestuia, astfel cum este preconizată, aduce grave prejudicii sistemului de justiție, efectele adoptării fiind dificil de remediat în viitor”.

Potrivit proiectului de lege, asistenţii judecătorului acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată; realizează activităţi de documentare, de verificare şi de prezentare a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a elementelor de fapt şi de drept relevante în cauză; redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătoreşti sau ale altor acte procedurale.

Cele mai importante prevederi ale proiectului de lege inițiat de Laura Vicol:

• Prezenta lege reglementează statutul asistentului judecătorului, a cărui activitate constituie un sprijin pentru judecători şi asigură premisele pentru îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii actului de justiţie, prin îndeplinirea oricăror atribuţii stabilite în condiţiile legii de judecători.
• Asistentul judecătorului este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte independenţa judecătorului, drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora.
• Asistenţii judecătorului funcţionează la curţile de apel, la tribunale, la tribunale specializate, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti şi la cele care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ.
• La propunerea preşedintelui curţii de apel, în funcţie de volumul de activitate al judecătoriei, complexitatea cauzelor şi gradul de ocupare a schemei de personal, posturi de asistenţi ai judecătorului se pot înfiinţa şi la nivelul altor judecătorii din circumscripţia acesteia
• Recrutarea asistenţilor judecătorului se face prin concurs organizat la nivelul curţilor de apel. Procedura de organizare și desfășurare a concursului se stabilește prin regulament aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
• Poate fi numită în funcţia de asistent al judecătorului persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
  a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate
  deplină de exerciţiu;
  b) este licenţiată în drept;
  c) nu are antecedente penale;
  d) cunoaşte limba română;
  e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru
  exercitarea funcţiei;
  f) se bucură de o bună reputaţie.
•  Formarea iniţială a asistenţilor judecătorului se realizează în cadrul curţilor de apel în a căror circumscripţie au fost numiţi, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.
  Durata stagiului de formare iniţială este de două luni şi constă în pregătire teoretică şi practică, realizată în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
• După finalizarea formării iniţiale, pentru verificarea aptitudinilor, asistenţii judecătorului sunt supuşi unei perioade de probă de 90 de zile calendaristice.
• Pentru activitatea desfăşurată, asistenţii judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari.
• Funcţia de asistent al judecătorului este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.
  (2) Asistenţilor judecătorului le este interzis:
  a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
  b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
  c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
  d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
• Asistenţii judecătorului îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
  a) acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată;
  b) realizează activităţi de documentare, de verificare şi de prezentare a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a elementelor de fapt şi de drept relevante în cauză;
  c) redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătoreşti sau ale altor acte procedurale.
  (2) Asistentul judecătorului îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de preşedintele instanţei sau de preşedintele de secţie.
• În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Regulamentul privind recrutarea, formarea profesională şi evaluarea asistenţilor judecătorului.
• Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, experţii jurişti încadraţi la Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
  nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobată prin Legea nr. 384/2022, sunt încadrați în cadrul curţilor de apel în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea. Preşedintele curţii de apel stabileşte, prin decizia de încadrare, instanţele judecătoreşti la care asistenţii judecătorului îşi desfăşoară activitatea.

Vezi aici proiectul de lege integral

Laura Vicol a declarat că ”propunerea legislativă privind statutul asistentului de judecător a fost inițiată în urma rezultatelor obținute în cadrul proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe judecătorești”. Rezultatele proiectului au arătat potențialul acestei categorii profesionale de a contribui la optimizarea eficienței și calității actului de justiție, în urma testării acestui nou concept la nivelul instanțelor judecătorești.
Sunt și alte sisteme judiciare europene care au reglementat instituții similare și au apelat la o astfel de categorie de personal, sub diverse forme şi denumiri. Avizul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din noiembrie 2019 atestă întocmai că asistenții judiciari pot constitui ”sprijin pentru judecători, calitatea şi eficiența muncii putând fi, astfel, îmbunătățite în interesul societății şi al participanților la procedurile judiciare”.

Asociația Forumul Judecătorilor din România a dat publicității următorul memoriu referitor la proiectul de lege privind asistenții judecătorului:

• Încălcarea garanțiilor prevăzute de art. 124, 126 din Constituție, art. 6 din Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 406 din Codul de procedură penală şi art. 426 din Codul de procedură civilă
• Potrivit art. 124 alin. 1 și art. 126 din Constituție, justiția se ”înfăptuiește în numele legii” de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe stabilite de lege, ea neputând fi delegată altor persoane din afara magistraturii. Pe de altă parte, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, ceea ce înseamnă că nicio persoană din afara magistraturii și nici din cadrul organelor de conducere judiciară nu pot influența activitatea de judecată.
• Prevederea constitutională presupune și garantarea dreptului la o instanță independentă și imparțială instituită potrivit legii. Criteriile de legitimitate pentru astfel de hotărari sunt cele stabilite de art. 6 din Convenția EDO.
• Luarea deciziei reprezintă esența rolului oricărui judecător, oricât de mari ar fi diferențele între practicile și tradițiile sistemelor judiciare. Pronunțarea hotărarii de judecător sau completul de judecată este etapa finală a unui proces îndelungat, cu participarea subiecților procesuali și procedurali, cu garanții acordate acestora, dezbateri potrivit principiului contradictorialității cu inștiințarea sau participarea părților. Complexitatea activității de judecată etapizată de ședințe de judecată publice se finalizează cu dezbaterea părților. Urmează deliberarea de către completul de judecată și pronunțarea și redactarea hotărarii.
• Proiectul de lege privind asistentul judecătorului stabilește prin art. 40 al. 1 lit. c că atribuție a asistentului: ,,redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărari judecătorești sau ale altor acte procedurale”.
• Rezumând, spre înțelegere simplă, acest asistent, fără nicio reglementare specifică, fără o legătură de orice natură cu desfășurarea procesului, redactează proiectul hotărarii judecătorești: realizează descrierea faptică, examinează toate obiecțiile, incidentele de natură juridică ridicate de părți de care nu a luat cunoștiință în mod direct. La toate acestea se adaugă precaritatea pregătirii juridice a asistentului și experiența practică sub cea a unui grefier.
• Trebuie subliniat că activitatea asistentului nu se concretizează în niciun act, astfel încât părțile litigiului nu știu și nu pot să știe dacă hotărârea a fost redactată în tot sau în parte de altă persoană decât judecătorii cauzei (și în caz afirmativ, care parte), dacă cele consemnate în hotărâre sunt rezultatul deliberării membrilor completului sau sunt argumente inserate de persoane străine actului de justiție sau dacă sunt rezultatul influenței unor astfel de persoane care rămân într-o realitate ocultă.
• În acest mod, se aduce atingere art. 6 din Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale întrucât apare pentru justițiabil întrebarea legitimă: Cine a judecat procesul și a analizat argumentele sale? Se naște îndoiala legitimă pentru parte dacă judecătorii judecă litigiul sau aceștia sunt doar o interfață, argumentele prezentate în cuprinsul hotărârii fiind de fapt ale unor persoane ale căror identitate nu o cunoaște și nici nu poate să o cunoască, nu le poate recuza în cazul în care au un interes în soluționarea litigiului într-o anume manieră, nu realizează niciun act concret care să poată fi contestat sau combătut.

Citește integral observațiile Forumului Judecătorilor