Analiză EFOR: Cum prezintă România presa chineză / Sunt două direcții: Banalități și contextul apartenenței sale la NATO / ”Narațiunea este mai puțin despre România și mai mult despre obsesia SUA”

Expert Forum (EFOR) a analizat timp de 7 luni media online din China, în limba engleză și chineză pentru a vedea felul în care e prezentată România. Concluzia: majoritatea articolelor în care a fost menționată România sunt despre contextul geopolitic, despre apartenența la NATO și alianța cu SUA.

”Accentul a fost aproape exclusiv pus pe conținutul care se opune deciziilor și strategiei occidentale și acțiunilor NATO. Narațiunea este mai puțin despre România și mai mult despre obsesia de a ataca SUA. În contextul războiului din Ucraina, articolele analizate au dat vina pe Statele Unite pentru invazia Rusiei și a numit-o un război proxy între cele două superputeri”, anunță EFOR.

Au fost monitorizate 2.504 articole care au menționat România din decembrie 2021.

”Dintre acestea, 2 dimensiuni au fost vizibile. În primul rând, a existat conținut referitor la banalități sau actualizări despre România în general, evenimente sportive, modificări legislative. A doua dimensiune pe care am analizat-o menționa România întotdeauna în contextul apartenenței sale la NATO. Accentul pe această dimensiune a fost pus aproape exclusiv pe conținuturi care se opuneau agendei occidentale și acțiunilor NATO în regiune. Narațiunea este mai puțin despre România și mai mult despre obsesia SUA, evidentă în aceste articole. În contextul războiului din Ucraina, articolele analizate au acuzat Statele Unite pentru invazia Rusiei și l-au numit un război prin procură între cele două superputeri. Adesea, narațiunile de justificare a acțiunilor Rusiei a fost implicată indirect prin exploatarea narațiunii – expansiunea NATO este o amenințare”, se arată în raport.

Sorin Ioniță, președintele EFOR susține pe pagina sa de Facebook că menționările ”pasiv-ostile” la adresa României s-a înmulţit după începerea războiul din Ucraina.

”Tonul din social media chinezeşti s-a înăsprit contra Occidentului şi se vehiculează teme similare cu cele lansate de Kremlin dar, interesant, fără a face mereu referire la Rusia. Cumva pare că Beijingul are propriul război cu Occidentul de dus în zona Mării Negre – însă cu Kievul doreşte să lase deschisă o portiţă pentru cooperare economică viitoare. Având o slabă înţelegere a realităţilor nuanţate din Europa de Est, China continuă astfel mecanic abordări din trecut fără să realizeze că au devenit implauzibile între timp.

La fel de interesant e că limbajul online e mai agresiv în mandarină decât în organele de media de stat de limbă engleză, de unde se vede că propaganda nu ţinteşte în afara Chinei ci în primul rând vizează mobilizarea emoţională a propriei populaţii şi a diasporei chineze.

În legătură cu războiul din Ucraina, se fac paralele explicite cu Taiwanul, dar în termeni generali şi foarte ideologizaţi: “hegemonul global” (adică SUA ori NATO) care provoacă conflicte etc. Nu se intră în detaliile incomode pentru ca cetăţenii chinezi să nu se întrebe de ce Rusia (şi deci şi Beijingul) susţin separatisme teritoriale în Europa, dar le blamează la Taipei”, scrie Sorin Ioniță.