Acordul comercial UE – Japonia: Ce are de câștigat România?

„Sunt 362 de societăţi cu capital japonez în România şi au un capital social de 240 milioane de euro, ceea ce este semnificativ raportat la numărul de societăţi înregistrate la noi. Mai sunt 315 milioane de euro investiţii directe ale Japoniei în România. Problema este cam ceea ce avem noi de oferit având în vedere specificul lor, mai ales că sunt implicaţi în high tech, şi mă refer nu doar la IT, ci la tot ce înseamnă domeniile industriale unde economia japoneză excelează. Să vedem care este oferta noastră de ţară”, a spus miercuri Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

„Problema noastră ca ţară este ce mai avem de oferit pentru că am îndoieli mari că mai avem ceva de oferit. Deocamdată vorbim de un schimb comercial bilateral de 580 milioane euro la sfârşitul lui 2017. Am întregistrat 345 de milioane de euro la sfârşit de iunie, ceea ce ne face optimişti că în anul 2018 schimburile bilaterale vor depăşi valoarea de anul trecut”, a mai spus Daraban la o conferință dedicată acordului comercial UE – Japonia.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat miercuri, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și Ambasada Japoniei în România, conferința privind Acordul de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia și impactul acestuia asupra cooperării bilaterale România – Japonia.

Ţările dezvoltate ale Uniunii Europene vor beneficia la maximum de Acordul de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia, însă problema este ce are România de oferit în condiţiile în care economia niponă este supertehnologizată, a declarat miercuri preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferinţă de specialitate.

„Este un acord în acelaşi domeniu precum cel cu Canada. Vorbim de taxări, vorbim de bariere tarifare, deci nu este foarte spectaculos în sine pentru că este ceva normal. Dar se reglementează acest schimb bilateral între UE şi Japonia. Trebuie să ţinem cont totuşi că Japonia este a treia economie a lumii, chiar şi deasupra Germaniei. Japonia este un exemplu. Iată că economia lor este bazată pe produse cu valoare adăugată mare ceea ce face diferenţa. Sper să profite şi România de pe urma acestui acord pentru că este clar, ţările dezvoltate ale UE vor beneficia la maxim de acest parteneriat. La rândul nostru trebuie să profităm cu ceea ce avem”, a spus Mihai Daraban.

Prof. Dr. Motoshige Itoh, de la Universitatea Gakushuin din Tokyo a evidențiat importanța schimburilor comerciale dintre UE și Japonia: „Uniunea Europeană are o populație de 500 de milioane, ceea ce reprezintă un aport de 24 % la produsul Intern Brut la nivel mondial. UE este un foarte important partener al Japoniei, cu un procent de 10% din totalul schimburilor comerciale. Acest acord va întări, în viitor, relațiile strategice bilaterale dintre Japonia și UE și va duce la o creștere economică substanțială, precum și la apariția de noi locuri de muncă. Pentru România, extinderea activităților comerciale ale companiilor japoneze va însemna trecerea la un nivel superior al schimburilor comerciale dintre cele două state”.

Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a spus că acordul UE – Japonia este unul ”strategic”, bazat nu doar pe interesel comerciale și economice comune, ci pe un set de valori care au în centru democrația, statul de drept și drepturile omului.

Virgil Goagă, directorul Direcției de Relații Externe a Camerei de Comerț, a prezentat rezultatele unui studiu printre antreprenori privitor la acordul UE – Japonia.

La eveniment au participat Takahiko Watabe, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei Japoniei,  Sorin Valeriu Naș, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu Șerban, fost ambasador al României în Japonia, Viorel Isticioaia–Budura, ambasador onorific pentru Zona Asiatică, Victoria Câmpeanu, profesor doctor – Universitatea din București. Din partea CCIR a participat Virgil Goagă, directorul Direcției de Relații Externe.

Context:

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul lunii iulie 2018, Japonia se regăsește pe locul 24 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În prezent, pe teritoriul României activează un număr de 362 companii cu capital japonez, cu 239,7  mil. Euro capital social subscris japonez. Totalul investițiilor directe japoneze în România este de 315 milioane euro.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia a fost semnat pe 18 iulie 2018, în cadrul summitului UE-Japonia de la Tokyo. Acordul deschide şi pieţe de servicii, în special serviciile financiare, comerţul electronic, telecomunicaţiile şi transporturile.