A început Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei. Prioritatea e menținerea unității occidentale

Analiză a publicației italiene Avvenire, via Rador:

Avvenire (Italia), 9 iulie 2025 – Ar fi putut fi un eveniment „executiv”, în schimb, rămâne un eveniment cu o semnificație mai degrabă politică decât substanțială. În ajunul celei de-a patra Conferințe pentru Reconstrucția Ucrainei, găzduită de Italia, problemele nerezolvate depășesc orice bunăvoință: conflictul continuă să fie în desfășurare și nu are o „dată de terminare”, este greu de identificat o entitate teritorială specifică vizată de planul de reconstrucție, întoarcerea ucrainenilor care au fugit în străinătate rămâne incertă, iar atragerea investițiilor private esențiale se dovedește mai complexă decât se aștepta.

Prin urmare, Giorgia Meloni, care joi și vineri va găzdui evenimentul la centrul „Nuvola” din Roma, are o singură prioritate: să-i ofere din nou lui Volodimir Zelenski acea unitate occidentală care slăbise pe fondul efectului Trump și al disensiunilor dintre țările europene.

Un obiectiv care nu este imposibil, mai ales având în vedere ultimele conversaţii telefonice fără niciun rezultat dintre președintele SUA și Vladimir Putin. Este un obiectiv care va fi întărit și mai mult de președintele Sergio Mattarella, care joi seară va sosi la impresionantul centru de conferințe pentru a demonstra unitatea instituțională deplină a Italiei în sprijinul său față de Kiev.

UE a dorit să transmită şi ea un mesaj în ajunul conferinței, sugerând posibilitatea includerii unui fond de 100 de miliarde de euro în bugetul pe șapte ani, așteptat în câteva săptămâni.

Cel de-al patrulea raport întocmit de Banca Mondială, guvernul de la Kiev și Organizația Națiunilor Unite actualizează evaluarea pagubelor și costul reconstrucției până în decembrie 2024.

Pagubele aduse clădirilor și infrastructurii se ridică la aproximativ 176 de miliarde de dolari. Cele mai afectate sectoare sunt locuințele (cu pagube de 57 de miliarde de dolari, sumă care reprezintă 33% din total), transporturile (aproximativ 36 de miliarde de dolari) și energia și mineritul (aproximativ 20 de miliarde de dolari). Cu cât durează mai mult războiul, cu atât creşte estimarea pagubelor.

În 2024, atacurile rusești s-au concentrat asupra infrastructurii energetice, unde pagubele au crescut cu 93% față de anul precedent. Banca Mondială a luat în calcul și întreruperi ale serviciilor, creșterea costurilor de operare și reducerea veniturilor guvernamentale și private, ajungând la un total de 589 de miliarde de dolari, comparativ cu cele 499 de miliarde de dolari preconizate la sfârșitul anului 2023. Șaizeci și șase la sută din pagubele directe, echivalentul a 116 miliarde de dolari, și 47% din costurile de reconstrucție (248 de miliarde de dolari), privesc regiunile Harkov, Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson.

Excluzând Harkovul, Rusia revendică celelalte patru regiuni pentru anexare, conform memorandumului prezentat de Moscova la a doua rundă de negocieri de la Istanbul luna trecută. Aceasta echivalează cu un angajament de reconstrucție de 188 de miliarde de dolari.

Așa cum s-a menționat, calculele sunt şi mai greu de făcut din cauza faptului că nu se cunosc intenţiile celor peste 6,9 ​​milioane de ucraineni care au fugit din cauza războiului. Se vor întoarce aceștia pentru a sprijini reconstrucția și a oferi forță de muncă? Cum poate UE, în special Germania și Polonia, să faciliteze întoarcerea lor?

Luând în considerare toate aceste incertitudini, Banca Mondială estimează că pentru reconstrucţia Ucrainei va fi necesară o investiție de 524 de miliarde de dolari pe zece ani.

Numai că anul 2025 evidențiază principala problemă: guvernul ucrainean, cu ajutorul donatorilor, a alocat 7,37 miliarde de dolari, însă rămâne un deficit de finanțare de aproape 10 miliarde de dolari. Aşa că este nevoie de o asistență privată masivă.

Nu este o coincidență faptul că printre cei 3.500 de participanți la conferință, excluzând cele 100 de delegații oficiale, 40 de organizații internaționale și numeroși reprezentanți ai administrațiilor locale, există aproximativ 2.000 de companii, dintre care aproape 500 sunt italiene.

Conferința pentru Reconstrucție, succesoarea Conferinței pentru Reforme din Ucraina, și-a stabilit activitatea în 2022 la Lugano. În 2023, a avut loc o nouă rundă de discuţii la Londra, unde primele 500 de companii au semnat Pactul de Afaceri pentru Ucraina.

În 2024, au fost alese la Berlin cele patru dimensiuni pe care se vor baza intervențiile – afaceri, capital uman, dimensiunea regională și locală, reforme și aderarea la UE. Iar la Roma, așa cum s-a menționat, accentul se pune pe mobilizarea sectorului privat. Obiectivul este de a egala sau de a depăși cele 16,5 miliarde de euro în fonduri și acorduri noi semnate anul trecut în Germania.

Guvernul italian, care coprezidează evenimentul împreună cu Kievul, are o poziție preponderent politică, iar la conferinţă va participa tot executivul.

Viceprim-ministrul și ministrul de externe Antonio Tajani va întâmpina delegațiile, în timp ce prim-ministrul Giorgia Meloni va susține discursul principal în sesiunea plenară de joi dimineață și va demonstra că este pe deplin de acord cu ceilalți lideri cheie prezenți: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și liderul polonez Donald Tusk.

Volodimir Zelenski a sosit miercuri la Roma.

Delegația SUA va fi condusă de Keith Kellogg, trimisul Casei Albe pentru Ucraina. Președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Keir Starmer sunt absenți, însă vor participa joi la reuniunea celor 30 de țări ale „Coaliției celor Dispuși”.

Articol de Marco Iasevol / Traducerea Rador: Cătălina Păunel