G4Media.ro

ANALIZA Spionii Moscovei sperie din nou Vestul

sursa foto: Unsplash.com

ANALIZA Spionii Moscovei sperie din nou Vestul

Rusia și-a relansat cu succes operațiunile de spionaj împotriva Occidentului după ce sute dintre agenții săi au fost expulzați în urma invadării Ucrainei de către forțele lui Vladimir Putin, în februarie 2022, potrivit analiștilor. Aceștia avertizează că Kremlinul folosește o rețea de agenți și grupuri proxy, inclusiv bande de crimă organizată, pentru a se infiltra în națiunile europene și a lansa operațiuni de spionaj. Asasinarea recentă în Spania a unui fost pilot rus de elicopter, care a dezertat în Vest, este o operațiune care poartă toate semnele spionilor lui Putin. Cum răspunde Occidentul acestor provocări?

Dezertor asasinat

Pilotul rus Maxim Kuzminov, care a deturnat un elicopter militar rusesc Mi-8 pentru forțele armate ucrainene în august 2023, a fost găsit mort în Spania cu mai multe răni prin împușcare, la mijlocul lunii februarie.

Potrivit informațiilor difuzate în acel moment de presa spaniolă, cadavrul bărbatului în vârstă de 33 de ani a fost găsit cu mai multe răni prin împușcare într-un garaj din Villajoyosa, în provincia Alicante. O mașină care ar fi fost folosită de autorii asasinatului a fost abandonată în apropiere, complet carbonizată.

Kuzminov era vizat de un dosar penal în Rusia, privind “trădarea de stat,” după ce a fugit cu elicopterul în Ucraina în vara trecută. Doi tineri soldați care se aflau cu el în aparatul deturnat au fost împușcați mortal după ce au aterizat în Ucraina.

Înainte de a deturna elicopterul, Kuzminov făcuse o înțelegere cu serviciile secrete ucrainene: în schimbul aparatului, el urma să primească o recompensă în bani de 18 milioane de grivne (aproximativ jumătate de milion de dolari) și documente noi.

Tânărul a apărut ulterior într-un documentar ucrainean intitulat “Piloți ruși doborâți.” Potrivit Euronews, el le spusese jurnaliștilor că fusese șeful forțelor aeriene din regiunea Amur, în Extremul Orient rusesc, și că ducea o viață destul de confortabilă în Rusia. Cu toate acestea, el s-a opus războiului: “Eram pe deplin conștient de ceea ce se întâmpla. Am decis de unul singur că era o crimă de război și că nu voi participa la el.”

Pilotul rus – care s-a mutat în Spania și a început o nouă viață sub o identitate falsă – și-a îndemnat apoi compatrioții și colegii să îi urmeze exemplul.

Eforturi agresive

Asasinarea pilotului rus este considerată unul dintre cele mai vizibile eforturi ale Rusiei de a-și relansa cu succes operațiunile de spionaj împotriva Occidentului după ce sute de agenți de-ai săi au fost expulzați în urma invadării Ucrainei, în urmă cu doi ani. Analiștii avertizează că Kremlinul folosește o rețea complexă de agenți și grupuri pentru a se infiltra în națiunile europene și a efectua o serie de operațiuni sub acoperire.

Într-un raport recent, Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie a avertizat că agenția de informații militare a Rusiei, GRU, “restructurează modul în care gestionează recrutarea și pregătirea membrilor forțelor speciale și reconstruiește aparatul de sprijin pentru a-i putea infiltra în țările europene”.

Operațiunile variază de la uciderea oponenților politici din străinătate până la interferența în alegerile străine, cu scopul de a submina unitatea occidentală și sprijinul aliaților vestici pentru Ucraina.

În acest context, analiștii de la RUSI au precizat că asasinatul lui Kuzminov este cel mai recent exemplu al modului în care operațiunile de informații ale Moscovei au fost revigorate de când guvernele europene au dat afară aproximativ 600 de presupuși spioni ai Kremlinului în 2022.

“Europenii aveau un sentiment de securitate că spionii ruși nu mai sunt acolo, că capacitățile lor au fost reduse semnificativ. Dar problema este că (aceste capacități) nu au fost afectate. Sunt mai puternici ca niciodată,” a declarat Marina Miron, analistă la Department of War Studies de la Kings College din Londra.

Într-un alt exemplu recent, Rusia a interceptat un apel telefonic între patru ofițeri superiori ai forțelor aeriene germane care discutau despre furnizarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Publicarea convorbirii a fost văzută pe scară largă ca o încercare de a interveni în dezbaterea germană privind înarmarea Kievului.

Șefa radiodifuzorului de stat Russia Today, Margarita Simonian, a publicat înregistrarea audio de 38 de minute în care șeful forțelor aeriene germane și trei subordonați au discutat despre posibila livrare de rachete de croazieră Taurus către Kiev, acțiune pe care cancelarul Olaf Scholz a respins-o public.

Clipul conține, de asemenea, referiri la faptul că britanicii au câțiva oameni pe teren” în legătură cu desfășurarea rachetelor de croazieră Storm Shadow livrate în Ucraina.

Cancelarul Scholz a descris publicarea convorbirii telefonice ca fiind “o chestiune foarte gravă” care “va fi investigată foarte atent, foarte intens și foarte rapid.”

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a acuzat, de asemenea, Rusia că duce “un război informațional” și că “este vorba de a folosi această înregistrare pentru a ne destabiliza și a ne neliniști.” El a adăugat că “speră că Putin nu va reuși.”

La rândul ei, ministrul german de interne, Nancy Faeser, a declarat că țara trebuie să facă mai mult pentru a se apăra de spionajul rusesc. “Am continuat să ne intensificăm măsurile de protecție împotriva spionajului și a dezinformării și reacționăm în mod constant la evoluțiile actuale,” a afirmat Faeser.

Solicitat să comenteze scandalul, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, a declarat că Rusia încearcă să semene neîncredere între Ucraina și aliații săi după publicarea conversației între ofițeri germani.

“Aceasta este o încercare îndrăzneață, o încercare transparentă a rușilor de a încerca să semene discordie și de a încerca să arate diviziune și să încerce să facă să pară că Occidentul nu este unit,” a spus Kirby.

Oficialul american a reluat declarația guvernului german, care a descris un “atac hibrid menit să genereze insecuritate și să ne divizeze.”

Kirby a declarat că, în opinia sa, Rusia a încercat să facă să pară că guvernul german nu este “unitar în ceea ce face” pentru Kiev.

De partea lor, oficialii ucraineni au spus că au avertizat Berlinul cu privire la pericole. “Am transmis mai multe avertismente partenerilor noștri germani cu privire la rețeaua de spionaj a rușilor care sunt foarte activi în Germania. … Este bine cunoscut faptul că rușii ascultă conversațiile oficialilor germani și credem că nu este ultima conversație pe care o au (în posesia lor),” a declarat consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Oleksiy Danilov.

Interferențe în Europa

Cu armata blocată în Ucraina, Rusia încearcă să-și intensifice operațiunile “neconvenționale” în străinătate, potrivit raportului RUSI. Rusia “are un interes activ în destabilizarea partenerilor Ucrainei și, având în vedere o serie de alegeri viitoare în toată Europa, există o gamă largă de oportunități de a exacerba polarizarea,” se arată în raport.

“În plus, cu forțele sale convenționale – atât de des folosite pentru a-i constrânge pe alții – blocate de luptele din Ucraina, importanța operațiunilor neconvenționale ca pârghie de influență crește. Acest lucru este deosebit de important odată cu prăbușirea accesului diplomatic deschis al Rusiei în țările țintă.”

Aceste operațiuni urmăresc să perturbe democrațiile, potrivit lui Oleksandr V. Danylyuk, membru asociat la RUSI și coautor al raportului.

Rușii “investesc în continuare miliarde în operațiuni de informații în Europa, dezvoltând capabilități care sunt concepute pentru interferența în alegeri; pentru radicalizarea diferitelor grupuri sociale, etnice, religioase, inclusiv minorități; prin investirea de miliarde în aliați politici care pot chiar ajunge la putere,” a declarat el pentru Voice of America.

Serviciile de informații franceze investighează, de exemplu, o campanie susținută de Rusia, menită să interfereze în alegerile europene din iunie, care implică sute de site-uri web ce promovează propaganda rusă și susțin candidații pro-Kremlin.

“Vom intensifica propriile eforturi pentru a dezvălui o serie de operațiuni de dezinformare. Și în acest context, Rusia ne atacă și pe noi… Europa este atacată din punct de vedere informațional,” a declarat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné în februarie.

Folosirea agenților proxy

Pe de altă parte, RUSI a indicat că agențiile de spionaj ale Moscovei operează din ce în ce mai mult de la distanță, folosind grupuri și persoane individuale non-ruși pentru a efectua operațiuni, inclusiv bande de crimă organizată și cetățeni străini.

“Ceea ce este de fapt foarte important pentru operațiunile speciale este capacitatea de a nega sponsorizarea guvernului,” a adăugat Danylyuk.

Acești agenți proxy provin din medii diferite și pot incluse cadre universitare, interlopi și lideri guvernamentali. “Agenții proxy s-ar putea nici să nu știe că lucrează pentru ruși,” a declarat un ofițer de informații pentru Financial Times.

În timp ce împuterniciții străini ar putea să nu realizeze că lucrează pentru Rusia, ei sunt plătiți pentru implicarea lor în operațiuni de spionaj.

Agenții proxy pot fi extrem de eficienți pentru furtul secretelor comerciale, operațiuni de negare a implicării Rusiei, stabilirea de scheme de export care eludează sancțiunile și atacuri cibernetice împotriva rețelelor de calculatoare.

Pentru a-și îmbunătăți securitatea și controlul asupra agenților proxy tot mai numeroși, Rusia a început să angajeze spioni fără experiență militară și să-i antreneze în mai multe locații pentru a le ascunde mai bine identitatea, potrivit RUSI.

Astfel, în ultimii ani au fost descoperite mai multe rețele de spionaj ale Moscovei în țări europene. În Polonia, 14 cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina au fost condamnați în decembrie 2023 pentru apartenența la un grup de spionaj care pregătea acte de sabotaj în numele Rusiei, inclusiv planuri de deraiere a trenurilor care transportau ajutoare militare către Ucraina.

În Marea Britanie, Germania, Norvegia și alte câteva țări europene sunt în desfășurare procese împotriva suspecților spioni ruși.

Luna trecută, Tihomir Ivanov Ivanchev, un cetăţean bulgar, a fost acuzat de implicare într-un grup de spionaj rusesc în Marea Britanie. În ianuarie, o deputată letonă a Parlamentului European, Tatjana Ždanoka, a fost investigată în legătură cu relațiile avute cu serviciile secrete ale Rusiei.

Iar marți, o informație difuzată de Sky News indica faptul că un ofițer a fost acuzat în Germania de spionaj în favoarea Rusiei. Cetățeanul german, identificat doar ca Thomas H. de către procuratură și despre care se spune că a lucrat în cadrul agenției de achiziții militare, se află în arest preventiv din luna august.

El este acuzat că, începând din luna mai a anului trecut, a abordat în mod repetat, din proprie inițiativă, consulatul Rusiei din Bonn și ambasada din Berlin pentru a-și oferi cooperarea. Nu este clar ce anume a încercat să transmită Moscovei.

Thomas H. ar fi predat informații obținute în cursul activității sale cu intenția ca acestea să fie transmise unui serviciu de informații rusesc, potrivit procuraturii federale.

“Nu mai este o luptă ideologică,” a spus Danylyuk. “Nu mai este precum expresia comunismul luptă împotriva capitalismului, așa cum ar spune sovieticii. Este faptul că țările autoritare încearcă să submineze Occidentul ca bastion al democrației, libertății și drepturilor omului. Și aceasta este, pentru ei, o luptă existențială.”

Toate acestea l-au făcut pe un ofițer de informații din Occident să afirme că activitățile rusești de spionaj “sunt la fel de numeroase sau chiar mai multe decât în timpul Războiului Rece.”

Iar Andrei Soldatov, jurnalist de investigație, consideră că serviciile rusești “s-au întors cu (dorință de) răzbunare” și sunt din ce în ce mai inventive. Putin, președintele Rusiei și fost ofițer (mediocru) în KGB, “încearcă să restabilească gloria formidabilului serviciu secret al lui Stalin,” a explicat Soldatov.

The Economist a scris că reînnoirea aparatului de informații al Rusiei vine într-un moment crucial în competiția Est-Vest. Un raport anual al serviciului de informații al Norvegiei, publicat pe 12 februarie, a avertizat că, în Ucraina, Rusia “preia inițiativa și câștigă puterea militară.” De asemenea, un raport similar din Estonia, care a fost lansat doar o zi mai târziu, spunea că Kremlinul “anticipează un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu.”

În acest context, prioritatea spionilor ruși este să se pregătească pentru acel conflict nu doar prin furtul de secrete, ci și prin extinderea diferențelor în interiorul alianței vestice, subminând sprijinul pentru Ucraina în America și Europa și erodând influența occidentală în sudul global.

Amestecul în alegerile din SUA

De partea cealaltă a Atlanticului, Rusia răspândește dezinformări și informații false înainte de alegerile din Statele Unite din toamna acestui an, folosind conturi online false și programe de tip bots pentru a-i ataca pe președintele Joe Biden și colegii săi democrați, potrivit unor oficiali și experți cibernetici americani. Strategia Moscovei urmărește, printre altele, reducerea ajutorului militar al SUA pentru Ucraina, precum și a sprijinului american pentru NATO. Nu este pentru prima dată când Kremlinul încearcă să se amestece în procesul electoral din America.

Într-un material dedicat acestui subiect, NBC News a scris că Rusia răspândește deja dezinformări înainte de alegerile din 5 noiembrie din Statele Unite. În acea zi, americanii vor alege atât președintele SUA, cât și un total de 468 de locuri în Congresul de la Washington: 33 de mandate în Senat și toate cele 435 de locuri în Camera Reprezentanților.

Experții și oficiali citați de postul de televiziune american au relatat că atacurile împotriva lui Biden fac parte dintr-un efort continuu al Moscovei de a submina ajutorul militar american acordat Ucrainei, dar și sprijinul SUA pentru NATO și solidaritatea cu alianța nord-atlantică.

Informațiile au venit în contextul în care fostul președinte Donald Trump a afirmat recent că Statele Unite nu-și vor apăra aliații NATO împotriva Rusiei dacă aceștia nu-și îndeplinesc obiectivele promise de a cheltui suficient pentru apărare, amenințând că va schimba complet alianța nord-atlantică dacă va fi ales din nou președinte al Americii în 2024.

În vreme ce Trump se opune ajutorului SUA pentru Ucraina și liderul republican avertizează că “va încuraja” Rusia să atace un aliat NATO dacă nu își plătește partea din cheltuielile de apărare, “potențialele recompense pentru președintele rus Vladimir Putin sunt ridicate,” a afirmat Bret Schafer, bursier la Alliance for Securing Democracy din cadrul German Marshall Fund.

“Nu doar că (rușii) nu ar fi avut nevoie de un stimulent să se amestece în ultimele două alegeri prezidențiale,” a spus Schafer, care urmărește eforturile de dezinformare ale Rusiei și ale altor regimuri. “Dar aș spune că stimulentul de a interveni este sporit în prezent.”

Consilierul pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a declarat și el că există “o mulțime de motive pentru a fi îngrijorat” cu privire la încercarea Rusiei de a interveni în alegerile din 2024, dar că nu poate discuta dovezi legate de aceste interferențe. “Vom fi vigilenți în privința asta,” a spus oficialul.

Oficialii și experții americani cred că Rusia ar putea încerca să intervină în alegerile din Statele Unite în două moduri principale:

· prin înregistrari video sau audio de tip deepfake folosind instrumente de inteligență artificială

· printr-o operațiune de genul hack and leak, așa cum s-a întâmplat înainte de scrutinul din 2016, când agenți ai serviciilor ruse de informații militare au furat și au diseminat mesaje electronice interne ale Partidului Democrat.

NBC News a precizat că tipul de campanii de propagandă online pro-Rusia, care au prosperat pe Twitter și Facebook înainte de alegerile prezidențiale din SUA din 2016, sunt acum operațiuni de rutină pe fiecare platformă majoră de socializare, deși se întâmplă rar în prezent ca conturile individuale să devină la fel de virale ca în trecut.

Moscova și aliații săi au căutat de mult să exploateze diviziunile din societatea americană, a scris NBC News. Dar experții și foștii oficiali americani au spus că afirmațiile false ale lui Trump că alegerile din 2020 au fost furate, polarizarea politică din ce în ce mai accentuată a Statelor Unite și reducerile drastice ale echipelor care se ocupau cu moderarea conținutului la X și alte platforme oferă teren fertil pentru a răspândi confuzia, diviziunea și haosul printre americani.

“În multe privințe, este o furtună perfectă de oportunități pentru ei,” a afirmat Paul Kolbe, care a lucrat timp de 25 de ani în Direcția de Operațiuni a CIA și acum este bursier la Belfer Center for Science and International Affairs de la Harvard University. “Cred că, din mai multe motive, vom vedea aceeași abordare (din partea rușilor), dar amplificată și, cred, cu eliminarea unora dintre constrângerile pe care le-ați fi putut vedea.”

O înregistrare falsă de tip deepfake sau o scurgere în presă poate să nu vizeze scena politică americană la nivel național. În schimb, ea ar putea viza un stat sau un district swing, crucial pentru rezultatul final al alegerilor, au spus experții. Înregistrarea falsă putea urmări să descurajeze unii alegători să meargă la vot sau să semene neîncredere în ceea ce privește acuratețea numărării voturilor.

Scenariul cel mai probabil de dezinformare va fi reprezentat de “atacuri hiperpersonalizate, localizate,” a spus Miles Taylor, un fost oficial pentru securitatea națională din Administrația Trump, care trage acum atenția asupra riscurilor unui nou mandat pentru republican.

Înregistrările audio de tip deepfake, care sunt ușor de creat și greu de detectat, au fost folosite la alegerile recente din mai multe țări, potrivit NBC News, care a susținut că, în ceea ce privește America, temele de propagandă ale Rusiei sunt în prezent repetate adesea în comentariile unor congresmeni republicani și comentatori pro-Trump, inclusiv în prezentarea guvernului Ucrainei ca fiind profund corupt.

Adoptarea retoricii de stat ruse în dezbaterea politică a Americii este o victorie pentru Moscova, au spus experții. Scopul lui Putin este să răspândească îndoiala și diviziunea printre americani.

“Un rezultat la fel de bun pentru ei este exact ceea ce am avut data trecută, când o treime din țară nu a crezut în rezultatul alegerilor,” a declarat Schafer. “Democrația este pusă la îndoială; sistemul este pus sub semnul întrebării. Deci nu trebuie neapărat să-și vadă candidatul (preferat) câștigând pentru ca acesta să fie un rezultat bun pentru ei.”

Ca și la alegerile precedente, experții se așteaptă ca guvernul rus să continue să se bazeze pe fermele de troli, instituțiile media de stat și alți actori din mediul online, inclusiv din SUA, pentru a răspândi narațiuni pro-Rusia și pentru a încerca să-i dezbine pe americani în lunile care mai rămân pâna la scrutinul din noiembrie 2024.

Concluzia. În acest moment, spionajul rus în Occident – afectat de expulzările agenților săi în 2022, imediat după începutul atacului împotriva Ucrainei – acționează din nou în forță. Operațiunile de influență ruse au pătruns profund în politica și societatea occidentală. Zeci de agenți ruși – dacă nu sute sau mai mulți – au fost observați peste tot, de la orașe engleze până la universități canadiene. Mulți dintre acești agenți sunt de nivel inferior și par să obțină puține rezultate individual, dar ocazional pătrund în instituții, companii și guverne. Riscurile reprezentate de acțiunile lor sunt insa semnificative, potrivit unei analize Foreign Policy.

Între timp, fonduri semnificative susțin ambițiile Moscovei, inclusiv sute de milioane de dolari pe care Kremlinul îi investește în influențarea alegerilor din Europa de Vest și din Statele Unite, o parte din acești bani fiind canalizați în mod secret (și fățiș) către partidele politice și politicieni individuali.

Expertii cred ca Moscova pare să câștige războiul informațional, folosind, de exemplu, cu mult succes rețelele de socializare. De asemenea, Rusia recurge la atacuri cibernetice, furtul de secrete și chiar asasinate împotriva opozanților, așa cum a fost cazul pilotului de elicopter care a dezertat în Vest.

De partea sa, Occidentul pare încă depășit de războiul informațional desfasurat de Rusia. Paralizate de preocupările legate de libertatea de exprimare, guvernele occidentale acționează deseori lent și cu întârziere. De aceea, cred analiștii, este timpul ca aliatii să acționeze. Altfel, Moscova va câștiga nu doar un război militar în Ucraina, ci și unul hibrid în Vest.

Surse: VOA, ANSA, Deutsche Welle, AP, The Times, Le Monde, Financial Times, Business Insider, NBC News, The Economist, Sky News, Foreign Policy, rusi.org

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Numai la noi serviciile nu sunt capabile sa ii depisteze. Desi unii dintre agentii lor sunt paralamentari si fac vizite dese pe la ambasada rusa.

  2. Trebuia sa fie un cuvant „tabloid” ca sa fim sigur ca este deschis, inclusiv de bombardieri care nu pot sa citeasca mai mult de cateva randuri.

  3. Beton articol!

  4. Un capitol separat îl constituie rolul partidelor politice eurosceptice, extreme, radicale care repetă și răspândesc narațiunea rusă cu privire la cele mai multe aspecte de funcționare ale Uniunii Europene. Prin această narativă contribuie – majoritatea lor fără plată – la răspândirea scepticismului față de Uniune și la propagarea așa numitului curent ”suveranist” care la cea mai simplă analiză de fapte se dovedește a fi o lozincă falsă, fără temei practic. Este grăitor că aceste narative ”suveraniste” înfloresc în țări care cu 30 de ani în urmă făceau parte din ”tabăra” lumii comuniste, cu istorie de asuprire, dictatură și totalitarism trăite pe viu, sub obrocul Uniunii Sovietice . Priza la discursul ”suveranist” este ajutată și – pe de o parte – de faptul că o bună parte din generația tânără nu are experința unui regim totalitar, pe de altă parte caracterul global al relațiilor politice, de forță, comerciale, financiare, de comunicare etc. tratează natura caracterului suveran al unui stat în sfera și cadrul legilor internaționale care consființesc ordinea mondială a statelor suverane. Este suficient de observat că această ordine mondială ( și suveranitățile de stat ) sunt atacate și puse constant sub semnul întrebării chiar de state ca Rusia actuală.