Ar putea Amazonul să fie de fapt cel mai lung fluviu din lume? O echipă internațională de cercetători va parcurge 7.000 de kilometri pentru a afla răspunsul

În epoca modernă de astăzi, ar fi corect să presupunem că știința a răspuns în mod decisiv la unele dintre cele mai importante întrebări legate de lumea naturală – sau cel puțin la cele care depind de măsurători fizice. Dar o concluzie aparent simplă a continuat să deruteze: Care este cel mai lung fluviu din lume? Un grup de cercetători cred că titlul ar putea aparține Amazonului, scrie CNN.

Într-adevăr, în 2023, răspunsul încă le dă bătăi de cap oamenilor de știință.

Titlul de „cel mai lung râu din lume” este acordat în mod oficial Nilului african de către surse autorizate precum Enciclopedia Britannica și Guinness World Records. Dar o viitoare expediție pe fluviul Amazon, organizată de o echipă internațională de exploratori și cercetători – care călătoresc cu plute, călare și bărci cu panouri solare – se pregătește să conteste această denumire.

„Nilul este ca un vierme, iar Amazonul este un anaconda”, povestește Yuri Sanada, în vârstă de 55 de ani, liderul expediției braziliene, un explorator experimentat și producător de filme, despre interpretarea metaforică a colegului său cu privire la volumul Amazonului, care transportă de patru ori mai multă apă decât orice alt râu.

„Deci nu există nicio comparație – avem cel mai mare fluviu. Dar dacă cel mai lung, vom vedea”.

O expediție de 7.000 de kilometri

Expediția planificată pentru o durată de cinci luni, care urmează să pornească în aprilie 2024, își propune să călătorească pe toată lungimea Amazonului, folosind tehnologia modernă de cartografiere a râurilor prin satelit pentru a dovedi științific, o dată pentru totdeauna, că Amazonul nu este doar cel mai mare fluviu din lume, ci și cel mai lung.

Este important de notat că Amazonul nu este o întindere de apă singulară, ci mai degrabă o parte a unui „sistem fluvial” mai mare, care se întinde pe o mare parte din nordul Americii de Sud. La fel ca ramurile unui copac, rețeaua sa include mai multe surse și afluenți.

Disputa privind lungimea provine în mare parte din problema locului unde începe Amazonul. În timp ce Britannica și alții au măsurat în mod tradițional că fluviul începe de la izvoarele râului Apurimac, în partea de sud a Peru, omul de știință american devenit explorator, James „Rocky” Contos, în vârstă de 51 de ani, susține că a descoperit o sursă mai îndepărtată – râul Mantaro, în nordul Peru – în timp ce cerceta rutele de canotaj în ape albe din această țară.

„Eram conștient că sursa cea mai îndepărtată a Amazonului era considerată a fi Apurimac, dar când am adunat toate informațiile – hărți, hidrograme, etc. – în vederea pregătirii călătoriei mele în Peru, mi-am dat seama că un alt râu părea să fie mai lung”, spune Contos.

El a verificat ulterior aceste informații cu ajutorul hărților topografice, al imaginilor din satelit și al măsurătorilor GPS în timp ce merge cu caiacul prinz zonă, iar în baza acestora a publicat o cercetare în 2014.

„Descoperirea noii surse adaugă 77 de kilometri (48 de mile) la lungimea Amazonului în comparație cu sursa considerată anterior”, spune el.

Sanada spune că descoperirile lui Contos oferă echipei de expediție o „scuză pentru a fi acolo”, explicând că, deși cartografierea râului este scopul său aparent, expediția are obiective mai mari de a documenta mai pe deplin și de a atrage atenția la nivel mondial asupra bogatei biodiversități din regiunea pădurii amazoniene – și asupra necesității ca comunitatea mondială să colaboreze pentru a contribui la conservarea acesteia

Traseul planificat al expediției de primăvară de 7.000 de kilometri (4.350 de mile) va cuprinde cursul fluviului Amazon prin Peru, Columbia și Brazilia, începând de la noua sa sursă, pretinsa Mantaro, în adâncul Anzilor peruani.

Apele albe ale râului Mantaro vor fi navigate într-o expediție de rafting cu Contos la cârmă; odată ce Mantaro întâlnește râul Ene, segmentul mai lung al călătoriei va începe la bordul unui trio de ambarcațiuni construite la comandă, alimentate cu energie solară și cu pedale, care vor urma restul Amazonului până la Oceanul Atlantic, pe coasta braziliană.

Sanada spune că la începutul anului 2025 va avea loc o expediție secundară care va începe la râul Apurimac din Peru, sursa tradițional acceptată a Amazonului, ceea ce va permite un al doilea set de măsurători. Se pare că acest segment va fi însoțit de exploratorul francez Celine Cousteau (nepoata celebrului oceanograf Jacques Cousteau) prin intermediul unei plimbări călare de-a lungul malurilor râului.

În prezent, Sanada supraveghează o echipă de aproximativ 50 de colaboratori din America și Europa. Expediția a obținut deja câteva parteneriate prestigioase: sprijin din partea Explorers Club, un contract IMAX pentru o producție cinematografică și o misiune de realizare a unei noi hărți a râului Amazon pentru Universitatea Harvard.

Sanada spune că expediția va găzdui, de asemenea, o echipă rotativă de cercetători științifici internaționali, inclusiv de la universități partenere din Brazilia, Peru, Columbia, SUA și alte țări, care se vor alătura în diferite etape, cu scopul de a aduce tehnologie durabilă comunităților amazoniene tradiționale.

„Aceste proiecte le vor învăța cum să trateze apa, tehnici de construire a unor case mai bune cu materiale naturale, să aducă energie electrică din surse regenerabile, tratarea deșeurilor, transport electromobil și multe altele”, explică el. „Va schimba cu adevărat viața oamenilor de acolo.”

Ambarcațiunile de expediție hibride, alimentate cu energie solară și cu pedale, sunt ele însele menite să demonstreze o alternativă accesibilă, eficientă și care reduce poluarea la bărcile cu motor pe gaz folosite în prezent de comunitățile locale.

Dezvoltate în parteneriat cu o universitate locală braziliană, ambarcațiunile sunt construite cu biorezină și fibre naturale de proveniență locală, precum și cu motoare realizate cu ajutorul imprimantelor 3D. După expediție, motoarele bărcilor vor fi donate la nivel local, în ceea ce Sanada numește „o parte din moștenirea expediției”.

Paznici înarmați și cabine antiglonț

În ciuda acestor obiective optimiste, nu este o călătorie fără pericole.

„În acest tip de expediție, o mulțime de lucruri pot merge prost”, spune Sanada, citând potențialul ca bărcile să se prăbușească și riscurile legate de sălbăticie (jungla conține jaguari, anaconde, broaște otrăvitoare și multe altele).

„Cea mai periculoasă parte”, însă, spune Sanada, este „interacțiunea umană”. El notează că de fiecare dată când echipa va întâlni pe cineva în sălbăticie, va trebui să se întrebe: „Sunt traficanți de droguri? Sunt periculoși? Sau doar un trib prietenos care încearcă să te invite să iei cina cu ei?”.

În consecință, echipa de expediție colaborează cu autoritățile locale pentru a asigura escorte înarmate în zonele cunoscute pentru mineritul ilegal și traficul de droguri; cabinele bărcilor sunt, de asemenea, echipate cu fibre antiglonț și anti săgeți.

Iar Sanada are mare încredere în echipa sa. „Am ghizi locali din Amazon, din Peru – oameni care cunosc cu adevărat pământul și știu cum să supraviețuiască acolo”, spune el.

Sanada consideră că riscurile merită.

„Nu te poți opri (din cauza riscurilor). Facem acest lucru pentru știință. Aducem această moștenire pentru Amazon”, spune el.

El spune că este un privilegiu să se numere printre cei aproximativ 10 exploratori, și primul sud-american, care au încercat în mod istoric să parcurgă întreaga lungime a râului.

Cu toate acestea, în cele din urmă, Sanada recunoaște că expediția ar putea să nu ajungă la un răspuns concludent cu privire la lungimea râului sau să demonstreze cu succes că acesta este de fapt cel mai mare din lume.

Dr. Suzanne Walther, profesor asociat de științele mediului și ale oceanelor la Universitatea din San Diego, specializată în sisteme fluviale și măsurători, explică faptul că există numeroase provocări în ceea ce privește măsurarea râurilor, datorită naturii dinamice și complexe a căilor navigabile și a potențialului de interpretări umane diferite în ceea ce privește sursele și punctele finale acceptate ale râurilor.

Ea notează că râurile se pot „schimba în timp într-o varietate de moduri”, citând variații în ceea ce privește mișcarea, volumul de apă pe care îl conțin și modelele lor sezoniere. „Vă puteți imagina atunci că, dacă măsurați ceva și acesta se mișcă, acest lucru va schimba de fapt rezultatul, chiar dacă îl măsurați exact în același mod”, adaugă ea.

„Fie că este din cauza instrumentelor și a interferențelor atmosferice, fie că este vorba de componenta umană, există întotdeauna un pic de incertitudine cu fiecare măsurătoare pe care o facem”.

Ea subliniază că există, de asemenea, o anumită motivație artificială pentru a revendica o caracteristică geografică superlativă, cum ar fi cel mai lung râu, care poate spori mândria națională și poate oferi potențiale venituri din turism.

„Conferă prestigiu unui loc”, spune ea. „Noi, ca oameni, acordăm valoare acestor lucruri, chiar dacă râurilor nu le pasă dacă sunt mai lungi sau nu”.

Pe urmele cunoașterii

Oricare ar fi rezultatul expediției, Sanada spune că i-ar plăcea să exploreze Nilul în continuare, folosind aceleași tehnici și metode de măsurare.

Nilul, care curge prin nord-estul Africii înainte de a ajunge la Marea Mediterană prin Egipt, se confruntă, de asemenea, cu dezbateri în jurul sursei sale, mai multe națiuni africane revendicând izvoarele fluviului.

„Așa că să vedem dacă supraviețuim mai întâi acestei situații și apoi să o planificăm pe următoarea”, spune Sanada.

După finalizarea expediției, un documentar de lung metraj aferent, precum și un film IMAX sunt așteptate să debuteze în 2026.

Sanada crede că aceste proiecte pot contribui la stimularea mândriei regionale și a turismului internațional – și, la rândul lor, a eforturilor de conservare a Amazonului – demonstrând „cât de valorosă este pădurea și de ce trebuie să o conservăm”.

În cele din urmă, Sanada spune că, record sau nu, „este vorba despre o căutare a cunoașterii. Vom arăta lumii ce înseamnă Amazonul”.

sursa: Photo 179525885 | Amazon © Mariusz Prusaczyk | Dreamstime.com