G4Media.ro

Declinul dramatic al populației de păsări în Europa: cercetătorii acuză agricultura intensivă

sursa foto: Pexels

Declinul dramatic al populației de păsări în Europa: cercetătorii acuză agricultura intensivă

Intensificarea agriculturii este principala cauză a declinului dramatic al populației de păsări din Europa, cu o medie de 20 de milioane de păsări care dispar în fiecare an, au concluzionat cercetătorii într-un articol publicat luni, după ce au adunat o cantitate de date fără precedent, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Mai mulți oameni de știință europeni, care au publicat în revista americană PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences), au colaborat pentru a afla care sunt activitățile umane responsabile de declinul populațiilor de păsări europene.

Pentru a face acest lucru, ei au folosit un set de date fără precedent prin amploarea sa: 37 de ani de observații din 20 000 de situri de monitorizare ecologică din 28 de țări europene, pentru 170 de specii.

800 de milioane de păsări

„Am constatat o scădere cu un sfert a abundenței speciilor din 1980 încoace”, a declarat pentru AFP Vincent Devictor, cercetător la CNRS și coordonator al studiului. „Cu alte cuvinte, 800 de milioane de indivizi în 40 de ani, adică 20 de milioane pe an, ceea ce înseamnă un declin sistemic și profund al avifaunei europene”, a subliniat expertul.

Unele ecosisteme au fost mai afectate decât altele: numărul păsărilor din păduri a scăzut cu 18%, o scădere de 28% pentru păsările urbane și chiar de 57% pentru păsările din mediile agricole.

„Am ajuns la concluzia că intensificarea agriculturii, în special utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor, reprezintă principala presiune pentru majoritatea scăderilor populațiilor de păsări, în special a celor care se hrănesc cu nevertebrate”, scriu cercetătorii în articolul lor.

Aceste nevertebrate reprezintă „o parte importantă a dietei pentru multe păsări, cel puțin în anumite etape ale dezvoltării lor”, subliniază autorii.

Ele sunt esențiale pentru 143 din cele 170 de specii studiate în timpul sezonului de reproducere. O reducere a hranei disponibile va avea, de exemplu, un efect negativ asupra succesului de reproducere prin modificarea comportamentului parental și prin afectarea supraviețuirii puilor.

Scăderea este accentuată în cazul unor specii precum muscarul cenușiu (-63%) și binecunoscuta vrabie de casă (-64%).

Ostilitate

Pentru a stopa acest colaps, ar trebui să începem prin a ne schimba modelul agricol. Cu toate acestea, „continuăm să avem o viziune industrială asupra lumii agricole”, combinând recurgerea masivă la mecanizare și la produse chimice, regretă Vincent Devictor.

„Încă nu am ieșit din această paradigmă de după cel de-al Doilea Război Mondial”, subliniază cercetătorul, citând creșterea numărului de mega ferme în Franța în detrimentul suprafețelor mici.

În afară de agricultură, alți factori legați de activitatea umană au, de asemenea, un efect asupra populațiilor de păsări, începând cu schimbările climatice.

În mod logic, aceasta are un impact sever asupra speciilor care preferă vremea rece (declin de 40%), cum ar fi mierla boreală, dar nu cruță nici speciile iubitoare de căldură (declin de 18%).

În sfârșit, progresul urbanizării face victime și în rândul rândunelelor și rândunicilor.

„Creăm teritorii din ce în ce mai ostile, inclusiv în interiorul mediului urban”, subliniază Vincent Devictor, care a lucrat cu doi colegi stabiliți în Franța, doctorandul Stanislas Rigal și Vasilis Dakos de la CNRS.

„Speciilor le plăcea să cuibărească în crăpături, să se afle în locuri unde încă mai există insecte în mediul urban. Cu metodele actuale de dezvoltare a betonului, coroborate cu dispariția insectelor, acesta devine ostil chiar și pentru ele”, spune el.

„Încă nu am ieșit din această paradigmă de după cel de-al Doilea Război Mondial”, subliniază cercetătorul, citând creșterea numărului de mega ferme în Franța în detrimentul suprafețelor mici.

În afară de agricultură, alți factori legați de activitatea umană au, de asemenea, un efect asupra populațiilor de păsări, începând cu schimbările climatice.

În mod logic, aceasta are un impact sever asupra speciilor care preferă vremea rece (declin de 40%), cum ar fi mierla boreală, dar nu cruță nici speciile iubitoare de căldură (declin de 18%).

În sfârșit, progresul urbanizării face victime și în rândul rândunelelor și rândunicilor.

„Creăm teritorii din ce în ce mai ostile, inclusiv în interiorul mediului urban”, subliniază Vincent Devictor, care a lucrat cu doi colegi stabiliți în Franța, doctorandul Stanislas Rigal și Vasilis Dakos de la CNRS.

„Speciilor le plăcea să cuibărească în crăpături, să se afle în locuri unde încă mai există insecte în mediul urban. Cu metodele actuale de dezvoltare a betonului, coroborate cu dispariția insectelor, acesta devine ostil chiar și pentru ele”, spune el.

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Viitorul e sumbru, să fim dar optimiști și în dulcele stil egoisto-consumerist, să nu luăm nicio măsură pentru a stopa acest declin.
    Nu mai e mult și odată cu prăbușirea ecosistemelor, de va prăbuși și specia noastră hiper-invazivă.

  2. Au dispărut 800 milioane da eu zilnic spăl mașina de cufureala cui? Până acum aveam 1-2 băleguți pe zi…anul, ăsta de când au constatat ăștia ca mor multe se razbuna si se balegă pe mașina mea🤣
    Sa aveți o zi norocoasă!
    PS păi dacă mor din cauza agriculturii până la apariția acesteia sa înțeleg ca era un exces de vrăbii???

  3. Ne grabim sa procesam dovezile incontestabile ale declinului accelerat al faunei si florei. Urmare a actiunilor noastre. Cine, eu? … greu de digerat.
    Asa ca apar pareri, discutii si dezbateri – pai sa fie cat mai ample si mai intense. Ca sa putem trece rapid la solutii. Pentru ca toate acestea trebuie sa duca in final la schimbari reale, pe plan local. Care sa fie asumate de majoritate. Si care sa incetineasca acest declin.
    Acel torent napadit de balarii, inecat de gunoaiele aruncate de sus, de la satul de pe platou, trebuie curatat. Acel pod de terasa suspendat peste cursul de apa deja secat la inceput de luna mai trebuie sa sustina culturi viabile, nu inecate in azotati. Acea mina sau halda de steril inchisa si parasita trebuie consolidata ca sa nu existe poluari accidentale. Acea exploatare de balast trebuie sa fie in lunca si sa nu coboare sub nivelul panzei freatice, iar spatiul afectat trebuie reabilitat dupa finalizarea exploatarii, nu sa se lase groapa la liber pentru depozitat de cai, caini si porci morti. Si tot asa.