Declinul dramatic al populației de păsări în Europa: cercetătorii acuză agricultura intensivă

Intensificarea agriculturii este principala cauză a declinului dramatic al populației de păsări din Europa, cu o medie de 20 de milioane de păsări care dispar în fiecare an, au concluzionat cercetătorii într-un articol publicat luni, după ce au adunat o cantitate de date fără precedent, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Mai mulți oameni de știință europeni, care au publicat în revista americană PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences), au colaborat pentru a afla care sunt activitățile umane responsabile de declinul populațiilor de păsări europene.

Pentru a face acest lucru, ei au folosit un set de date fără precedent prin amploarea sa: 37 de ani de observații din 20 000 de situri de monitorizare ecologică din 28 de țări europene, pentru 170 de specii.

800 de milioane de păsări

„Am constatat o scădere cu un sfert a abundenței speciilor din 1980 încoace”, a declarat pentru AFP Vincent Devictor, cercetător la CNRS și coordonator al studiului. „Cu alte cuvinte, 800 de milioane de indivizi în 40 de ani, adică 20 de milioane pe an, ceea ce înseamnă un declin sistemic și profund al avifaunei europene”, a subliniat expertul.

Unele ecosisteme au fost mai afectate decât altele: numărul păsărilor din păduri a scăzut cu 18%, o scădere de 28% pentru păsările urbane și chiar de 57% pentru păsările din mediile agricole.

„Am ajuns la concluzia că intensificarea agriculturii, în special utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor, reprezintă principala presiune pentru majoritatea scăderilor populațiilor de păsări, în special a celor care se hrănesc cu nevertebrate”, scriu cercetătorii în articolul lor.

Aceste nevertebrate reprezintă „o parte importantă a dietei pentru multe păsări, cel puțin în anumite etape ale dezvoltării lor”, subliniază autorii.

Ele sunt esențiale pentru 143 din cele 170 de specii studiate în timpul sezonului de reproducere. O reducere a hranei disponibile va avea, de exemplu, un efect negativ asupra succesului de reproducere prin modificarea comportamentului parental și prin afectarea supraviețuirii puilor.

Scăderea este accentuată în cazul unor specii precum muscarul cenușiu (-63%) și binecunoscuta vrabie de casă (-64%).

Ostilitate

Pentru a stopa acest colaps, ar trebui să începem prin a ne schimba modelul agricol. Cu toate acestea, „continuăm să avem o viziune industrială asupra lumii agricole”, combinând recurgerea masivă la mecanizare și la produse chimice, regretă Vincent Devictor.

„Încă nu am ieșit din această paradigmă de după cel de-al Doilea Război Mondial”, subliniază cercetătorul, citând creșterea numărului de mega ferme în Franța în detrimentul suprafețelor mici.

În afară de agricultură, alți factori legați de activitatea umană au, de asemenea, un efect asupra populațiilor de păsări, începând cu schimbările climatice.

În mod logic, aceasta are un impact sever asupra speciilor care preferă vremea rece (declin de 40%), cum ar fi mierla boreală, dar nu cruță nici speciile iubitoare de căldură (declin de 18%).

În sfârșit, progresul urbanizării face victime și în rândul rândunelelor și rândunicilor.

„Creăm teritorii din ce în ce mai ostile, inclusiv în interiorul mediului urban”, subliniază Vincent Devictor, care a lucrat cu doi colegi stabiliți în Franța, doctorandul Stanislas Rigal și Vasilis Dakos de la CNRS.

„Speciilor le plăcea să cuibărească în crăpături, să se afle în locuri unde încă mai există insecte în mediul urban. Cu metodele actuale de dezvoltare a betonului, coroborate cu dispariția insectelor, acesta devine ostil chiar și pentru ele”, spune el.

„Încă nu am ieșit din această paradigmă de după cel de-al Doilea Război Mondial”, subliniază cercetătorul, citând creșterea numărului de mega ferme în Franța în detrimentul suprafețelor mici.

În afară de agricultură, alți factori legați de activitatea umană au, de asemenea, un efect asupra populațiilor de păsări, începând cu schimbările climatice.

În mod logic, aceasta are un impact sever asupra speciilor care preferă vremea rece (declin de 40%), cum ar fi mierla boreală, dar nu cruță nici speciile iubitoare de căldură (declin de 18%).

În sfârșit, progresul urbanizării face victime și în rândul rândunelelor și rândunicilor.

„Creăm teritorii din ce în ce mai ostile, inclusiv în interiorul mediului urban”, subliniază Vincent Devictor, care a lucrat cu doi colegi stabiliți în Franța, doctorandul Stanislas Rigal și Vasilis Dakos de la CNRS.

„Speciilor le plăcea să cuibărească în crăpături, să se afle în locuri unde încă mai există insecte în mediul urban. Cu metodele actuale de dezvoltare a betonului, coroborate cu dispariția insectelor, acesta devine ostil chiar și pentru ele”, spune el.