Fosta judecătoare Daniela Panioglu îi cere procurorului general să atace prin cale extraordinară decizia judecătoarei Savonea privind-o pe Camelia Bogdan / Savonea a decis că Bogdan ar fi comis abuz în serviciu pentru că a aplicat legislaţia europeană în dosarul lui Dan Voiculescu

Fosta judecătoare Daniela Panioglu a depus o sesizare la Parchetul General prin care îi cere procurorului general să atace prin cale extraordinară de atac decizia judecătoarei Lia Savonea privind-o pe fosta judecătoare Camelia Bogdan.

În septembrie 2025, şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Lia Savonea, a decis că fosta judecătoare Camelia Bogdan ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu atunci când, în august 2014, l-a condamnat pe mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani şi a dispus recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro, dar şi confiscarea mai multor imobile, printre care turnul Grivco, considerate produsul infracţiunii.

Pe 11 septembrie 2025, judecătoarea Savonea a admis plângerile Grivco şi ale altor inculpaţi condamnaţi din dosarul lui Dan Voiculescu împotriva deciziei de clasare a plângerii penale formulate de aceştia împotriva fostei judecătoare Camelia Bogdan. Savonea a ajuns la concluzia că presupusa faptă de abuz în serviciu a judecătoarei Camelia Bogdan nu mai poate fi anchetată şi judecată întrucât s-ar fi prescris.

Judecătoarea Savonea a arătat că fosta judecătoare Camelia Bogdan a dispus recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro, dar şi confiscarea produsului infracţiunii: imobilele Institutului de Cercetări Alimentare, printre care turnul Grivco şi fostul sediu al Antenelor.

Savonea a argumentat că Bogdan ar fi aplicat legislaţia europeană în materie de confiscare extinsă, deşi nu era transpusă în legislaţia română şi se aplica doar pentru viitor.

Fosta judecătoare Daniela Panioglu susţine că Lia Savonea ar fi stabilit vinovăţia Cameliei Bogdan fără a avea competenţă.

„Hotărârea judecătorească emisă de judecătorul de Cameră preliminară este lovită de nulitate absolută, prin nelegala compunere a completului, ca motiv de ordine publică, întrucât judecătorul de Cameră preliminară, învestit în procedura specială și sumară a plângerii împotriva actului procurorului, nu are competența funcțională de a stabili vinovăția, atribut care aparține, în mod exclusiv, instanțelor de judecată.

Ori, prin încheierea de ședință, judecătorul de Cameră preliminară, pentru a putea schimba temeiul de drept al clasării, a procedat, mai întâi, la stabilirea vinovăției membrului completului de apel, constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, după care a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale.

Procedând în această manieră, judecătorul de Cameră preliminară a încălcat disp. art.3, alin.1, Cod de procedură penală, privind separarea funcțiilor judiciare, care-i limitează competența funcțională doar la examinarea legalității actului emis de procuror, astfel că preluarea funcției judiciare a instanțelor de judecată, de fond și de apel, unicele organe judiciare care pot stabili vinovăția, în urma desfășurării întregii proceduri penale, nu putea fi realizată decât printr-un abuz de putere.

Împrejurarea că, ulterior constatării vinovăției, judecătorul de Cameră preliminară a constatat intervenită prescripția răspunderii penale, nu are nici o relevanță juridică, întrucât, în situația în care nu intervenea acest impediment procedural, constatarea acestuia se oprea la stabilirea vinovăției”, arată fosta judecătoare Daniela Panioglu.

Ea argumentează că procurorul general trebuie să atace decizia ca să nu creeze „un precedent deosebit de periculos nu numai pentru efectele asupra soluției din cauza respectivă, dar și pentru practica judiciară, într-un stat care susține că depune eforturi pentru protejarea și, chiar, consolidarea statului de drept”.

Citeşte aici sesizarea fostei judecătoare Daniela Panioglu.

Daniela Panioglu este unul dintre magistraţii care l-au condamnat pe fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu la 10 ani şi 8 luni de puşcărie pentru corupţie. Ea a fost hăituită de Inspecţia Judiciară şi exclusă de 5 ori din magistratură de CSM, dar a câştigat de fiecare dată în instanţă.