BREAKING Raport al Departamentului de Stat al SUA: Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri / Corupția rămâne „răspândită” în România, iar condamnările sunt tot mai greu de obținut / O problemă gravă este prescripția răspunderii penale

Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale, se arată într-un raport publicat în septembrie de Departamentul de Stat al SUA privind privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement).

• De menționat că este unul dintre puținele rapoarte critice la adresa justiției din România după ridicarea Mecanismului de Verificare și Cooperare, care atrage din nou atenția asupra corupției la nivel înalt și asupra problemelor majore din justiție. De regulă, după ridicarea MCV, rapoartele Comisiei Europene privind justiția și statul de drept din România sunt puternic cosmetizate politic.

Deși România a făcut pași importanți în combaterea corupției, aceasta continuă să fie „o provocare majoră”, iar progresele sunt lente, avertizează raportul. Documentul critică modificările legislative care au slăbit lupta anticorupție, închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripției și percepția covârșitoare din mediul de afaceri că fenomenul este generalizat.

În analiza dedicată justiției și corupției din România, Departamentul de Stat subliniază că practicile corupte „rămân răspândite” în anumite sectoare. Raportul citează avertismentul OCDE conform căruia măsurile de descurajare avansează prea lent și arată că modificările anterioare ale legilor justiției, precum și presiunile asupra DNA, au afectat eficiența luptei anticorupție.

O problemă gravă o reprezintă blocajul juridic generat de prescripția răspunderii penale: între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise. În plus, România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor.

Investitorii americani se plâng de corupția atât la nivel guvernamental, cât și în mediul de afaceri, indicând în special serviciul vamal, autoritățile locale și instituțiile financiare. Percepția negativă este confirmată de Eurobarometrul din 2024: 94% dintre oamenii de afaceri români cred că fenomenul este generalizat, mult peste media europeană.

În ciuda existenței unor instituții precum ANI, ANAP sau ANABI, raportul arată că România încă nu a reușit să construiască un regim funcțional de confiscare a bunurilor obținute prin corupție și că reducerea normelor de guvernanță corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilitățile.

Redăm mai jos integral secțiunea din Raportul privind climatul investițional din România: 

”Secțiunea 8. Corupția România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62.

Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.

Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente. Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.

Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de prescripția răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9 635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.

Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, este condusă de Ministerul Justiției. Documentul reprezintă un angajament politic de a sprijini toate instituțiile relevante care luptă împotriva corupției și a constituit o etapă importantă a NRRP. Strategia se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), precum și pe o atenție sporită acordată infracțiunilor de mediu.

Agenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă de verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici. Sistemul informatic PREVENT, o inițiativă condusă de ANI, identifică conflictele de interese în achizițiile publice înainte de atribuirea contractelor.

În 2024, sistemul PREVENT a analizat 19 592 de proceduri de achiziții publice. În acea perioadă, ANI a emis 19 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese identificate de sistemul PREVENT, reprezentând 86 de milioane de dolari (396 de milioane de lei).

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are atribuții generale de supraveghere a achizițiilor și poate elabora proiecte de lege, dar deciziile privind achizițiile rămân în sarcina entităților contractante. Entitățile statului, precum și beneficiarii publici și privați ai fondurilor UE sunt obligați prin lege să respecte legislația privind achizițiile publice și să utilizeze sistemul de achiziții electronice.

Achizițiile sectoriale, inclusiv cele ale companiilor private din domeniul energiei și transporturilor, trebuie să respecte legile privind achizițiile publice și să se desfășoare prin intermediul site-ului web de achiziții electronice. Legislația națională interzice mita și alte acte de corupție, atât pe plan intern, cât și pentru companiile române care desfășoară activități în străinătate.

Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a progresat oarecum în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor.

România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale.

Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare. În timp ce societățile pe acțiuni private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, din 2017 guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în repetate rânduri la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.

În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat (AMEPIP) pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă. Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale.

Potrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.

Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:

• legislația și politicile în continuă schimbare (93%)
• ratele de impozitare (85%)
• complexitatea procedurilor administrative (82%)
• corupția (71%).

România este membră a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC).

ONG-urile beneficiază de aceleași protecții legale ca orice altă organizație, dar ONG-urile implicate în investigarea corupției nu beneficiază de protecții suplimentare. Statele Unite salută participarea entităților din sectorul privat și public la programele și cursurile de formare în domeniul combaterii corupției. România este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.”