Experți în drept despre proiectul deputaților ex-POT privind vătămarea fătului: Nu incriminează avortul, dar induce o confuzie – deliberată sau nu – între infracțiunile de întrerupere ilegală a sarcinii și vătămarea fătului

Inițiativa legislativă a celor doi deputați ex-POT Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu de modificare a articolului 202 din Codul penal privind vătămarea fătului nu incriminează avortul, dar induce o confuzie – voită sau nu – între infracțiunile de întrerupere ilegală a sarcinii și vătămarea fătului – este concluzia experților în drept consultați de G4Media.

Ce vor să modifice ce doi deputați ex-POT

Parlamentarii Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu (de profesie avocați) propun ca articolul 202 privind vătămarea fătului din Codul penal să se modifice şi să se completeze astfel:

«1. Alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Vătămarea fătului, în perioada sarcinii sau în timpul naşterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieţii extrauterine, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani.

2. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

„(3^1) Dispoziţiile privind pedeapsa prevăzută la alin. (3) se aplică și atunci când vătămarea fătului, săvârşită în timpul sarcinii, a avut ca urmare moartea acestuia, dacă aceasta a survenit după împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii.” », este propunerea parlamentarilor Ex-POT.

Ce spune acum articolul 202 din Codul penal privind vătămarea fătului

”Articolul 202

Vătămarea fătului

(1) Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a împiedicat instalarea vieții extrauterine se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani.

(2) Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a cauzat ulterior copilului o vătămare corporală, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Vătămarea fătului în timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior copilului o vătămare corporală, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) Vătămarea fătului săvârșită în timpul nașterii de către mama aflată în stare de tulburare psihică se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) și alin. (2), ale cărei limite se reduc la jumătate.

(5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1)-(4) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

(6) Nu constituie infracțiune faptele prevăzute în alin. (1)-(3) săvârșite de un medic sau de persoana autorizată să asiste nașterea sau să urmărească sarcina, dacă acestea au fost săvârșite în cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei și au fost făcute în interesul femeii gravide sau al fătului, ca urmare a riscului inerent exercitării actului medical.

(7) Vătămarea fătului în perioada sarcinii de către femeia însărcinată nu se pedepsește”, este articolul 202 din Codul penal.

Ce se modifică de fapt

Deputații ex-POT introduc două sintagme în cadrul alineatului 1: ”în perioada sarcinii sau în timpul naşterii, prin orice mijloace ori procedee”.

Cu alte cuvinte, extind momentul în care poate fi comisă infracțiunea de vătămare a fătului nu doar ”în timpul nașterii”, ci și ”în perioada sarcinii”. De asemenea, extind modalitățile de săvârșire a infracțiunii de vătămare a fătului ”prin orice mijloace ori procedee”.

Iar întrucât infracțiunea de vătămare a fătului în timpul sarcinii este deja cuprinsă în legislația actuală la alineatul 3 al articolului 202, deputații ex-POT înlocuiesc sintagma ”dacă a avut ca urmare moartea copilului” cu sintagma ”dacă aceasta (moartea – n.r.) a survenit după împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii”.

Ce spun experții

”În prezent avem articolul 202 din Codul penal care acoperă ipotezele din propunere. Sunt convins că aceasta se va respinge.

Această incriminare nu are legătură cu avortul, care rămâne un drept al femeii, consacrat în Legea drepturilor pacientului și care în România e permis de Codul penal până la împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii”, a explicat pentru G4Media fostul judecător Cristi Danileț.

”Avortul e provocat de mamă, ea vrea asta, dar la clinică. Aici (în propunerea deputaților ex-POT – n.r.), vătămarea e produsă însă fie de femeie care naște/avortează neasistat, fie de cineva exterior (tată, străin) care lovește în femeie sau făt”, a completat Danileț.

”Propunerea de modificare legislativă este incoerentă, adică nu respectă cerința de claritate a normei de drept.

Se propune, cu privire la infracțiunea de vătămarea fătului, prevăzută de articolul 202, alineatul 1, din Codul penal, interzicerea efectuării de acte vătămătoare asupra fătului nu numai în timpul nașterii, ci și pe întreaga perioadă a sarcinii, cu efectul împiedicării instalării vieții extrauterine, prin urmare avortul, care, însă, constituie infracțiunea de întrerupere a cursului sarcinii, prevăzută de articolul 201 din Codul penal.

Ori, infracțiunea de vătămare a fătului, a cărei modificare se propune, presupune comiterea de acte de vătămare asupra fătului doar în intervalul dintre momentul declanșării procesului nașterii, pragul de la care nu mai poate fi avort, și momentul încheierii nașterii.

Prin urmare, orice act de vătămare a fătului în timpul sarcinii (în varianta propusă de deputații ex-POT – n.r.) constituie infracțiunea de întreruperea cursului sarcinii, în condițiile de la articolului 201, alineantul 1, literele a – c, din Codul penal.

Această propunere de modificare legislativă este cu atât mai incoerentă, cu cât se menține în vigoare varianta normativă alternativă a infracțiunii de întreruperea cursului sarcinii care a depășit 14 săptămâni, prevăzută de articolul 201, alineatul 1, litera c, din Codul penal”, a explicat pentu G4Media și fosta judecătoarea de la Curtea de Apel București, Daniela Panioglu.

”Inițiativa deputaților ex-POT induce o confuzie, deliberată sau nu, între infracțiunile de întrerupere ilegală a sarcinii și vătămare a fătului”, a explicat un alt fost magistrat pentru G4Media, care a dorit să își păstreze anonimatul.

Citește aici și ce spun reprezentanții grupurilor parlamentare despre inițiativa deputaților Ex-POT.

Ce spune forma actuală a articolului 201 din Codul penal privind întreruperea sarcinii

”Articolul 201

Întreruperea cursului sarcinii

(1) Întreruperea cursului sarcinii săvârșită în vreuna dintre următoarele împrejurări:

a) în afara instituțiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate în acest scop;

b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrică-ginecologie și drept de liberă practică medicală în această specialitate;

c) dacă vârsta sarcinii a depășit paisprezece săptămâni, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Întreruperea cursului sarcinii, săvârșită în orice condiții, fără consimțământul femeii însărcinate, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a cauzat femeii însărcinate o vătămare corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Când faptele au fost săvârșite de un medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica și interzicerea exercitării profesiei de medic.

(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se pedepsește.

(6) Nu constituie infracțiune întreruperea cursului sarcinii în scop terapeutic efectuată de un medic de specialitate obstetrică-ginecologie, până la vârsta sarcinii de douăzeci și patru de săptămâni, sau întreruperea ulterioară a cursului sarcinii, în scop terapeutic, în interesul mamei sau al fătului.

(7) Nu se pedepsește femeia însărcinată care își întrerupe cursul sarcinii”, este articolul 201 din Codul penal.

Cine sunt deputații care au introdus inițiativa legislativă

Deputații Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu sunt soț și soție și au intrat în Parlament din partea POT, la alegerile legislative din 2024. Soțul a fost ales deputat în circumscripția Bacău, iar soția a obținut un mandat în circumscripția Neamț. Amândoi deputați sunt avocați și după ce au ajuns în Parlament au deținut funcții de vicepreședinți ai grupului parlamentar POT din Camera Deputaților, până când au demisionat din partid, împreună cu alți colegi nemulțumiți de conducere, în prezent având statut de neafiliați.

• Citește și Cum ar vota parlamentarii PSD, USR, AUR și UDMR propunerea legislativă de incriminare a avortului
• Citește și IICCMER: Inițiativa legislativă privind avortul este inspirată din practici totalitare. Amintește de Decretul 770 din 1966 al dictatorului Nicolae Ceaușescu, în urma căruia peste 10.000 de femei și-au pierdut viața / Este profund imoral și îngrijorător să ne întoarcem la legi antidemocratice