Cum a pierdut România sute de milioane de euro din PNRR pentru infrastructura de Sănătate / Studiu de caz: Spitalul de oncologie și cardiologie intervențională de la Alba Iulia și Institutul regional de oncologie de la Timișoara

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferea României posibilitatea să construiască, cu bani europeni nerambursabili, 27 de spitale noi. Dintre ele, doar 24 au fost transformate în propuneri concrete. Era anul 2021. În 2023, România mai avea doar 19 proiecte în care se angaja să utilizeze fondurile europene nerambursabile pentru a construi sau dota unități sanitare. În 2025, erau 15 șantiere, dintre care doar 12 s-ar fi încadrat, la limită, în termenele de finalizare prevăzute prin PNRR. Nu s-a terminat anul că din 12, au rămas doar 8.

Vineri, 12 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectele spitalelor care nu mai pot fi finanțate prin PNRR vor fi mutate pe fonduri europene din Programul Sănătate. Premierul a precizat că este vorba despre: spitalul Gerota al MAI, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Secția de Oncologie de la Alba Iulia și cea de la Giurgiu, Laboratorul de radioterapie de la Pitești, o secție nouă de la Vaslui, Secția de Boli Infecțioase de la Oradea și o secție aparținând de spitalul militar din Pitești.

În cursul serii, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a transmis oficial PNRR renegociat către Comisia Europeană. Cele mai importante tăieri sunt la spitale, unde România avea un buget de fonduri nerambursabile de peste 1,047 miliarde de euro, care va suferi o tăiere de 511 milioane de euro, iar 259,8 milioane de euro se mută din grant în împrumut. Detalii aici.

Din cele 24 de spitale care erau anunțate inițial, doar o treime, adică 8, rămân să fie finanțate prin PNRR. Acestea sunt Spitalul de Urgență Cluj, Spitalul Craiova, Spitalul de Urgență Bistrița, „Agripa Ionescu” de la Balotești (spitalul SRI), Spitalul Sibiu, Spitalul „Zerlendi” din București, Spitalul de Inimă de la Târgu Mureș și Spitalul „Sf. Apostol Andrei” de la Constanța, după cum a declarat ministrul Dragoș Pîslaru, în 9 septembrie, la Digi24.

Restul șantierelor ar urma să fie finanțate prin alte instrumente, unele dintre ele tot din fonduri europene, însă din alte programe. România pierde astfel sume nerambursabile uriașe, de sute de milioane de euro, într-un domeniu care avea mare nevoie de modernizare. Acum, practic, ia bani dintr-un alt coș cu care s-ar fi putut face cu totul alte investiții în domeniul sănătății.

Motivul principal pentru care majoritatea proiectelor nu pot fi realizate în timpul stabilit prin PNRR, respectiv până în august 2026, țin de întârzierea cu care au pornit efectiv proiectele prin acest program, minat tot de mize politice. Spre exemplu, România a avut nevoie de trei ani de la începerea negocierilor pentru a trimite Acordul de Parteneriat spre aprobare Comisiei Europene. Au urmat alte întârzieri, cum ar fi cea de lansare a ghidurilor solicitantului, cu efecte directe asupra beneficiarilor.

Între timp, s-a dus și o luptă mai puțin vizibilă pentru public, între partide pe de o parte și diferite regiuni pe de altă parte, pentru impunerea pentru finanțare a unor proiecte.

Concret, în domeniul sănătății, au existat nemulțumiri ale PSD, care a considerat că majoritatea investițiilor se duc spre zonele controlate administrativ de PNL. Așa că lista finală s-a (re)negociat, iar negocierile politice au întârziat și mai mult startul în PNRR.

Un exemplu în acest sens este scoaterea de la finanțarea prin PNRR a șase spitale, în 2023. Documentul a fost publicat atunci exclusiv de Economedia și G4Media. Detalii aici.

Toate erau proiecte de investiții din fiefurile politice ale PNL și USR: Gerota (Nicușor Dan), Spitalul de Boli Infecțioase Brașov (primar Allen Coliban – USR), Spitalul de Ginecologie din Buftea (Gheorghe Pistol – PNL), Spitalul din Alba Iulia (Gabriel Pleșa – primar și Ion Dumitrel – președinte al CJ Alba, ambii PNL), un corp nou de spital la Constanța (Vergil Chițac – PNL) și spitalul de obstetrică-ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie Arad (Călin Bibarț / PNL).

Cazul Alba Iulia

Finanțarea construcției noului spital de oncologie și cardiologie intervențională de la Alba Iulia a fost scoasă din PNRR, dar va continua prin Programul de Sănătate, cu fonduri FEDR și FSE+, a precizat vineri, 12 septembrie 2025, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

„Împreună cu Diana Mârza, managerul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, am participat astăzi la o întâlnire de lucru organizată la Guvernul României, unde am discutat modalitățile concrete de continuare a unuia dintre cele mai importante proiecte medicale din județul nostru: noua clădire a spitalului care va găzdui secțiile de oncologie, radioterapie și cardiologie intervențională.

Finanțarea acestui proiect va continua prin Programul de Sănătate, cu fonduri FEDR și FSE+”, a transmis Dumitrel.

Lucrările la noua clădire sunt în grafic, a mai precizat președintele Consiliului Județean Alba. Concret, au fost ridicate deja mai multe etaje al viitoarei construcții, însă mai este mult de lucru până la finalizare.

Cu toate acestea, termenul de finalizare, august 2026, era pus în pericol de eventuale întârzieri ulterioare și era o presiune destul de mare pe o investiție uriașă, cum este construirea noului spital, în valoare de peste 55 de milioane de euro.

Surse apropiate spitalului spun că mutarea finanțării reduce și presiunea legată de termenele de finalizare.

Ping-pong cu finanțarea proiectului

Nu este pentru prima dată când finanțarea noului spital de la Alba Iulia este scoasă din PNRR.

G4Media.ro a scris în exclusivitatea, în 2023, că șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza „riscului ridicat” de nerealizare.

S-au pierdut atunci 677 de milioane de euro din PNRR. Printre ele era și spitalul din Alba Iulia. Ulterior, investiția a fost reintrodusă în PNRR, anunț făcut atunci de către deputatul PNL de Alba, Florin Roman.

Reprezentanții CJ Alba dau asigurări că investiția va continua.

Cum va arăta noul spital

Construcția noului spital (proiectare, construcție, dotare) se ridică la o valoare totală de 55 de milioane de euro și vizează construcția unui nou corp de spital, pentru spitalizare continuă, cu o capacitate de 90 de paturi.

Construcția clădirii a fost începută în curtea Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia abia în 17 martie 2025. Suprafața desfășurată a noii construcții se va întinde pe 8.076 metri pătrați și va fi legată printr-un tunel de celelalte corpuri ale unității medicale.

Noul spital va beneficia de surse regenerabile: panouri fotovoltaice, panouri solare, CTA cu recuperatoare de căldură, baterii de încălzire și răcire, BMS pentru eficientizarea consumurilor din clădire (HVAC, iluminat și curenți slabi).

Infrastructura medicală va fi desfășurată începând cu zona de subsol, unde va fi înființat un departament de radioterapie dotat cu aparate medicale, vestiare, spații tehnice și un adăpost de protecție civilă. La parter, vor fi amenajate birouri de internare și internare de zi, precum și ambulatoriul. Etajele superioare vor fi destinate secțiilor de specialitate.

Etajul 1 va găzdui compartimentul de hematologie cu 10 paturi și zona de chimioterapie (pentru spitalizarea de zi – 31 de locuri), etajul 2 va fi dedicat secției de radioterapie cu 25 de paturi, etajul 3 va găzdui secția de oncologie medicală cu 30 de paturi. Etajul 4 va avea o secție de îngrijiri paliative cu 25 de paturi. Etajul 5 va fi destinat cardiologiei intervenționale, iar în partea superioară a construcției va fi amenajat un heliport pentru transferul rapid al pacienților în situații de urgență.

Pe lângă acestea, proiectul prevede și construirea unui ambulatoriu cu 4 cabinete de consultații și 4 săli de tratament, precum și o registratură și spații aferente.

Secția de cardiologie intervențională va fi dotată cu un angiograf și echipamente adiacente pentru funcționare. Pentru tratamentele de radioterapie, vor fi disponibile două acceleratoare liniare și un simulator C.T.

Saga Institutului de Oncologie de la Timișoara

Institutul Oncologic de la Timișoara, care va fi amplasat la marginea orașului, pe terenul clădirii-fantomă a Spitalului Municipal, ridicată și abandonată în 1994, va fi construit cu bani europeni nerambursabili, prin Programul Operațional Sănătate.

Proiectul, în valoare de 180 de milioane de euro, nu mai poate primi finanțare prin PNRR, deoarece lucrările nu sunt suficient de avansate.

În timp ce vechea construcție este în curs de demolare, pe 21 august 2025 a fost emisă deja și autorizația de construire.

„Timișoara și Timișul au pierdut trenul spitalelor regionale în urmă cu zece ani, când acestea se finanțau în toată țara, mai puțin aici. Iată că astăzi, după câțiva ani, Timișul va avea primul spital regional din România, deși a ratat atunci momentul împărțelilor”, a declarat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Explicațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete

Aflat într-o vizită de lucru la Timișoara, la mijlocul lunii august, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a mers pe șantierul viitorului Institut Oncologic, de pe Calea Torontalului, unde se desfășoară lucrările de demolare a spitalului nefinalizat.

„Cunosc acest proiect foarte bine, de la începuturile lui, din 2015. În 2022, când am ajuns la Ministerul Sănătății, proiectul era blocat complet. Există fonduri asigurate pentru construcția Institutului Oncologic prin Programul Operațional Sănătate – bani europeni nerambursabili. Finanțarea se va modifica, din PNRR în POS. Institutul Regional de Oncologie, indiferent că nu-l doresc unii, de această dată se va face”, a declarat Alexandru Rogobete.

Responsabilul firmei care se ocupă de demolările de pe Calea Torontalului a dat asigurări că terenul va fi eliberat până în luna octombrie.

Un monument al neputinței

Clădirea care urmează să fie transformată într-un institut oncologic a fost, în ultimii 30 de ani, un adevărat monument al neputinței.

Lucrările au început în 1994, când primar al Timișoarei era Viorel Oancea, din partea Alianței Civice. Fostul edil spunea că ideea realizării spitalului i-a aparținut fostei șefe a Direcției de Sănătate Publică Timiș, Mimi Săraru, care dorea ca Spitalul Municipal Timișoara, ale cărui clinici sunt împrăștiate prin tot orașul, să funcționeze într-o singură clădire.

Guvernul PSD de la acea vreme, al cărui ministru al Sănătății era Iulian Mincu, a alocat fondurile necesare proiectului, ministrul venind chiar la Timișoara pentru începerea lucrărilor.

Lucrările au fost sistate în 1998, după ce la guvernare a venit Convenția Democrată Română (CDR). „După ce a venit Convenția, în 1996, în stilul propriu românesc, ce a făcut ăla nu e bun, numai ce facem noi e bun. După 1996, s-au sistat lucrările. Bani au fost băgați mulți în acea construcție. Nu mai știu suma. Oricum, multe miliarde din perioada aceea. Erau câteva sute de miliarde de lei”, a declarat Viorel Oancea presei locale.

În 2009, în calitate de președinte al PSD, Mircea Geoană s-a aflat în campanie electorală la Timișoara, promițând pentru prima dată că Ministerul Sănătății va construi un institut oncologic pe locul ruinei din Calea Torontalului. În 2011, spațiul a intrat în custodia Ministerului Sănătății.

Decizia din 2015

Printr-o hotărâre de guvern din 2015 s-a decis ca ruina clădirii care ar fi trebuit să fie Spitalul Municipal Timișoara să fie transformată într-un Institut Regional de Oncologie.

Au mai trecut apoi șapte ani până când comisia de specialitate din cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș a realizat ultima etapă a serviciilor de actualizare a temei de proiectare și elaborare a studiului de fezabilitate pentru Institutul Regional de Oncologie Timișoara.

În toamna anului 2022, ministrul Alexandru Rafila, aflat într-o vizită la Timișoara, a spus că amenajarea spitalului s-ar putea face din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Începutul anului 2023 a adus din nou vești bune, spitalul fiind selectat în vederea finanțării prin PNRR. În 27 octombrie 2023, printr-o hotărâre de guvern, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai Institutului de Oncologie de la Timișoara.

Bugetul total (fără TVA), conform documentației tehnice, era de aproximativ 197 de milioane de euro, din care finanțarea prin PNRR reprezenta 80%.

Durata de implementare a acestui proiect era de 42 de luni. Partea birocratică a făcut însă ca autorizația de construire să fie emisă, efectiv, abia în august 2025.

Cum va arăta Institutul Oncologic din Timișoara

Institutul Oncologic va avea o suprafață de 65.000 de metri pătrați și un regim de înălțime S+P+4E+etaj tehnic. Clădirea va include 250 de paturi, 6 săli de operație, facilități de radioterapie, laborator de medicină nucleară, centru de transplant medular și de afereză de celule stem.

Ambulatoriul va cuprinde 26 de cabinete medicale și săli de tratament. De asemenea, proiectul prevede spații dedicate cercetării și învățământului, zone speciale pentru aparținători, precum și 152 de locuri de parcare.