G4Media.ro

Ziua Mondială a Libertății Presei: Un inventar sumbru al atacurilor împotriva jurnaliștilor…

Ziua Mondială a Libertății Presei: Un inventar sumbru al atacurilor împotriva jurnaliștilor în Europa

„Când jurnaliștii devin ținte, libertățile tuturor sunt în pericol”, a avertizat Harlem Désir, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, acum două săptămâni cu ocazia conferinței „Jurnaliști sub atac”, care a avut loc la Viena. „Odată cu disprețul din ce în ce mai mare pentru presă, tot mai mulți oameni cred că este acceptabil să fie atacat mesagerul pentru că nu le place mesajul și să fie reduși la tăcere jurnaliștii pentru că sunt prea critici sau pur și simplu pentru că spun adevărul”, scrie cotidianul austriac Die Presse.

Atacurile împotriva jurnaliștilor au devenit tot mai numeroase în întreaga lume, inclusiv în UE și în Austria. Din ce în ce mai multe atacuri ale politicienilor asupra jurnaliștilor și caselor de presă au drept scop intimidarea sau reducerea la tăcere a acestora.

Prin urmare, nu există multe motive de bucurie cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Libertății Presei pe 3 mai: atacurile asupra jurnaliștilor devin tot mai des întâlnite chiar și în Europa, potrivit unui raport al Consiliului Europei din februarie anul trecut. Libertatea presei în Europa este în prezent „în pericol ca niciodată după sfârșitul Războiului Rece”. Doar anul trecut, în 32 din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, au fost raportate 140 de atacuri grave, fizice, asupra jurnaliștilor.

Organizațiile mass-media se plâng de o dublă problemă: la numărul crescut de atacuri se adaugă impunitatea pentru făptuitori. Potrivit OSCE, în ultimii 25 de ani, 85% din atacurile fizice asupra jurnaliștilor din cele 57 de țări membre ale organizației nu s-au soldat cu condamnări în instanță.

În UE, după atacul terorist de la redacția „Charlie Hebdo” din 2015 de la Paris, au urmat mai multe asasinate lașe care au avut loc în ultimii doi ani. Reporterița de investigație din Malta, Daphne Caruana Galizia, a fost ucisă în 2017 de o bombă plasată sub mașina ei.

Jurnalistul slovac de investigație Ján Kuciak a fost împușcat mortal în casa lui împreună cu logodnica sa, acum un an. În ambele cazuri, adevărații vinovați nu au fost trași la răspundere nici acum. De curând, pe 19 aprilie, jurnalista Lyra McKee a fost împușcată, în cursul unor revolte, în orașul Londonderry din Irlanda de Nord.

O a patra putere incomodă

Sursa Foto: Pexels.com

Mai mult de 100 de jurnaliști se află în detenție în Turcia în urma unor acuzații îndoielnice. Numai săptămâna trecută, au fost arestați din nou șase angajați ai ziarului „Cumhuriyet”, critic la adresa guvernului. Iar înăuntrul Consulatului Arabiei Saudite din Istanbul, jurnalistul Jamal Khashoggi a fost ucis în octombrie 2018 de o echipă de ucigași care venise pentru aceasta în mod special din Riyadh.

Rolul mass-media ca a patra putere în stat a devenit din ce în ce mai neplăcut pentru mulți politicieni. Fostul prim-ministru slovac, Robert Fico, a numit jurnaliștii în fața camerelor de luat vederi „prostituate murdare”.

Președintele ceh, Milos Zeman, și-a exprimat speranța că jurnaliștii vor deveni în curând „o specie pe cale de dispariție”. În Polonia, presa care critică guvernul naționalist de dreapta a fost hărțuită cu diverse procese de defăimare.

În România, care prezidează în prezent UE, mass-media critică a fost obligată, făcându-se uz de o falsă referință la Regulamentul UE privind protecția generală a datelor GDPR, să pună la dispoziție numele persoanelor care le oferă informații. (n.red. cazul Rise Project – Dragnea) În Ungaria, peste 400 de ziare au intrat anul trecut sub controlul unei singure fundații de antreprenori din cercul primului-ministru Viktor Orbán.

Dar și în Italia, Olanda și Franța amenințările și atacurile fizice asupra jurnaliștilor se înmulțesc. În Olanda, un birou de presă care investighează crima organizată a fost atacat cu o bazooka. În Italia, ministrul de interne Salvini a vrut să pună capăt protejării de către poliție a mai multor jurnaliști amenințați de mafie.

În Germania, partidele de extremă dreaptă și-au continuat atacurile împotriva adversarilor lor favoriți din așa-zisa presă mincinoasă. Din păcate, unele redacții i-au sprijinit. De exemplu, un jurnalist de la revista ”Der Spiegel” a reușit să răspândească ani de zile interviuri și rapoarte false, ba chiar a câștigat astfel numeroase premii.

Chiar și în fosta țară-model a presei libere, Statele Unite, ziarele, inclusiv cele de calitate, au fost supuse unor atacuri neobișnuit de virulente ale politicienilor. Președintele american Donald Trump îi insultă pe reprezentanții mass-media numindu-i difuzori de „știri false” și îndepărtează personal jurnaliștii incomozi de la Conferințele de presă a Casei Albe.

În această săptămână, pe 2 mai, va fi decisă la Londra o posibilă extrădare a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, către Statele Unite. În ciuda unor rezerve cu privire la metodele sale, Asociația Jurnaliștilor Europeni,  respinge extrădarea sa. Pentru că acest demers ar întări doar acele forțe care vor să reducă la tăcere media și platformele de investigare, inclusiv whistleblowers. Aceste forțe nu doresc în cele din urmă decât să limiteze independența mass-media și jurnalismul imparțial.

Aceste metode devin un trend la nivel mondial și nu se mai limitează doar la zone de război sau la țări cu regimuri dictatoriale sau autocratice, așa cum era cazul cu ani în urmă. În Marea Britanie, atacurile la adresa UE și a politicienilor ei, bazate pe minciuni crase, susținute în special de presa de bulevard, au avut un impact major asupra rezultatului referendumului privind ieșirea țării din UE.

Recenta auto-acuzație a unui jurnalist pro Brexit, cunoscutul cronicar Peter Oborne, care anterior atacase ani de zile Uniunea Europeană în „Daily Mail”, i-a surprins pe mulți: Oborne pledează acum pentru o rămânere a Marii Britanii în UE, printre altele menționând și dezavantajele economice produse de Brexit cum ar fi închiderea fabricilor.

Situația din Austria se încadrează, din păcate, în trendul european și internațional. Conform noului index al libertății presei, publicat de „Reporteri fără frontiere”, Austria a alunecat de la locul 11 ​​la locul 16. Acest lucru se datorează, în principal, atacurilor FPÖ (populist de dreapta) și a persoanelor din anturajul lor asupra jurnaliștilor.

Vice-cancelarul austriac Strache a atacat de mai multe ori televiziunea de stat ORF și pe prezentatorul emisiunii de știri ”ZiB2” Armin Wolf. Acesta din urmă a fost pus la punct cu duritate și de către candidatul FPÖ, Harald Vilimsky, cap de listă al partidului pentru alegerile europene.

Șeful consiliului de administrație al ORF, Norbert Steger, de asemenea membru FPÖ, care a amenințat deja corespondenții postului ORF cu demiterea, i-a sugerat recent lui Wolf „o pauză”. Și ministrul de interne Kickl a vrut să supună ziarele „critice” unui sistem de blocare a informațiilor prin intermediul purtătorului de cuvânt.

Președintele Austriei, Van der Bellen, a avertizat pe bună dreptate în legătură cu înăsprirea limbajului în dezbaterea politică. Pentru că libertatea presei este un drept fundamental din ce în ce mai amenințat și un drept ce trebuie protejat în orice democrație funcțională.

Iar politicienii care își cumpără o presă favorabilă prin amenințări și subvenții nu au nici un interes în existența unei prese independente și a pluralismului de opinii. Acest lucru a fost acum recunoscut inclusiv de Comisia Europeană: ea planifică pe viitor înființarea propriului grup de lucru pentru apărarea și păstrarea libertății presei.

Sursa: Die Presse/ Traducerea : Mihaela Verman, Dida Codreanu și Mihnea Mihai, Rezist Zürich

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.