Zelenski impune sancţiuni împotriva candidaţilor pro-ruşi de la alegerile parlamentare din Republica Moldova

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a impus sancţiuni împotriva politicienilor pro-ruşi din ţara vecină, informează dpa, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive sunt îndreptate „împotriva persoanelor care destabilizează Moldova în interesul Moscovei”, a declarat Zelenski într-un mesaj video transmis sâmbătă.

„Ucraina susţine Moldova, iar noi suntem interesaţi de stabilitatea vecinului nostru – şi de succesul Moldovei”, a afirmat el.

Pe lista de 11 nume se află şi Evghenia Guţul, başcana regiunii autonome Găgăuzia din Moldova. Ea a fost alimentată de Moscova pentru a se opune preşedintei moldovene pro-europene Maia Sandu, comentează Reuters.

Președinția Ucrainei a dat publicității următorul comunicat de presă:

„Ucraina a impus sancțiuni asupra oficialilor, oamenilor de afaceri și celor implicați în încălcări ale drepturilor omului în Crimeea ocupată temporar, precum și asupra propagandiștilor și personalităților pro-ruse din Moldova. Președintele Volodimir Zelenski a semnat trei decrete pentru a pune în aplicare deciziile Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

În special, sancțiunile au fost aplicate împotriva a șase propagandiști, printre care Oleksandr Rodzhers, care a negat public existența Ucrainei, a cerut modificarea frontierelor teritoriale ale Ucrainei, a răspândit publicații anti-ucrainene și a justificat agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei; și personalitatea publică rusă Ekaterina Mizulina, o susținătoare vocală a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Ucraina a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva a 11 personalități civile și politice din Moldova care promovează discursuri pro-ruse și justifică agresiunea Rusiei. Printre aceștia se numără Vasile Bolea, care popularizează politica externă rusă în mass-media, și Dmitrii Konstantinov, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, care repetă în mod deschis discursurile propagandistice rusești. Această decizie transmite un semnal important de sprijin poporului moldovean în drumul său către integrarea europeană.

A treia decizie de sancționare vizează 66 de persoane fizice și 13 persoane juridice, inclusiv funcționari ai autorităților de ocupație din Crimeea temporar ocupată, membri ai sistemului judiciar al Federației Ruse implicați în încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, persoane asociate cu răspândirea propagandei ruse și organizații angajate în sprijinirea armatei ruse.

Această listă include în mod specific pe Valentina Lavrik, așa-numitul ministru al educației, științei și tineretului din Crimeea ocupată temporar, care implementează standardele educaționale rusești și militarizează procesul de învățare, precum și pe judecătorii Vasilii Zlotnikov și Denis Izotenko, care au pronunțat verdicte represive împotriva locuitorilor din Crimeea.

Aceste măsuri sunt coordonate cu politicile partenerilor internaționali și vizează blocarea resurselor rusești, protejarea drepturilor omului în teritoriile ocupate și combaterea propagandei rusești.”

Sancţiunile sunt mai degrabă simbolice decât practice. Ele înseamnă că acestor persoane nu li se permite să se implice în activităţi economice în Ucraina.

Forţele pro-europene şi pro-ruse sunt în dispută de mult timp pe tema direcţiei de acţiune în Republica Moldova, situată între Ucraina şi România, reaminteşte Reuters.

Republica Moldova este candidată la aderarea la UE, motiv pentru care Bruxellesul şi mai multe ţări au făcut lobby pentru continuarea apropierii.

Sondajele sugerează că partidul Maiei Sandu, PAS (Partidul pentru Acţiune şi Solidaritate), ar putea deveni din nou cea mai puternică forţă politică la alegerile din 28 septembrie, dar nu va mai putea guverna singur.