Vinurile roşii franţuzeşti se confruntă cu un declin „existenţial” din cauza modificării gusturilor în rândul tinerilor

Vinurile roşii franţuzeşti se confruntă cu un declin „existenţial” dacă nu se adaptează, pentru că generaţiile tinere optează din ce în ce mai mult spre alte băuturi sau resping complet băuturile care conţin alcool, susţin experţii din industrie consultaţi de Financial Times, transmite Agerpres.

Consumul de vin roşu în Franţa a scăzut cu aproape 90% începând din 1970 şi până în prezent, potrivit organismului profesional CIVB (Conseil Interprofessionnel du vin de Bordeaux).

În paralel, consumul total de vin, atât roşu, cât şi alb şi rose, s-a redus cu mai mult de 80% în Franţa începând din 1945, potrivit datelor firmei de cercetare de piaţă Nielsen, iar declinul se accelerează, în condiţiile în care cantităţile de vin cumpărate de Generaţia Z sunt la jumătate faţă de cele ale milenialilor.

„Problemele pentru vin, în special pentru vinul roşu, devin existenţiale acum şi există probleme care au început în urmă cu mai mult de un deceniu”, susţine Spiros Malandrakis, analist la Euromonitor International. Potrivit acestuia, sectorul suferă de pe urma „lipsei de conexiune cu generaţiile mai tinere” şi a devenit victima unei „automulţumiri” din cauza popularităţii vinului în rândul membrilor generaţiei baby boomer.

Modificarea obiceiurilor de consum în Franţa agravează tendinţele mondiale care afectează sectorul vinului, precum faptul că oamenii beau mai puţin. Vinurile roşii au pierdut din popularitate în rândul tinerilor care preferă rose-ul, berea, băuturile spirtoase şi opţiunile fără alcool.

„Cu fiecare generaţie din Franţa vedem o schimbare. Dacă bunicul consuma 300 de litri de vin roşu pe an, tatăl consuma 180 de litri, fiul consumă 30 de litri”, spune Jean-Pierre Durand, membru în consiliul director al CIVB.

Sectorul se confruntă şi cu o scădere semnificativă a cererii din China, una dintre principalele pieţe de export, precum şi de pe urma impactului schimbărilor climatice.

Aceste provocări nu afectează la fel toate categoriile de vin. „Vinurile roşii cu un conţinut mare de tanin sunt în declin puternic, iar declinul accelerează odată cu schimbul de generaţii”, spune Thomas Castet, cumpărător de vin.

O parte dintre liderii din industria vinului se aşteaptă ca producătorii să răspundă prin concentrarea pe vinurile de calitate ridicată sau prin extinderea ofertei prin adăugarea altor produse, precum vinuri albe sau vinuri cu un conţinut scăzut de alcool, chiar dacă această a doua opţiune necesită investiţii în noi vinuri şi echipamente.

Majoritatea viticultorilor au rezistat la ideea de a veni cu noi produse precum vinuri la cutie, care ar putea fi utilizate pentru a recruta o nouă categorie de consumatori, spune Spiros Malandrakis. De asemenea, mulţi viticultori au fost reticenţi la ideea turismului oenologic şi a marketingului personalizat, care îi pot atrage pe tinerii consumatori care vor o experienţă şi o poveste atunci când fac o achiziţie.

Presiunile i-au făcut pe viticultorii din regiunea Bordeaux să defrişeze până la 9.500 de hectare de vie pentru a răspunde la supra-producţie şi a opri răspândirea dăunătorilor. Conform unui plan pe doi ani, demarat în 2023, viticultorii primesc 6.000 de euro pentru fiecare hectar de vie defrişat, iar bugetul total al programului, 57 milioane de euro, este finanţat de Guvernul francez şi CIVB.

„Nu putem continua să producem vinuri care nu sunt băute. Atunci când modelul nu funcţionează, ne adaptăm”, spune Jean-Pierre Durand.