VIDEO Reprezentanți ai elevilor și studenților: „Multe din programele de reducere a abandonului școlar arată foarte bine în sertar, dar nu se aplică în realitate/ Pe lângă tinerii care provin din medii defavorizate, o problemă de acces la educație o au și persoanele cu dizabilități”

Multe din programele de reducere a abandonului școlar arată foarte bine în sertar, dar nu se aplică în realitate, iar pe lângă tinerii care provin din medii defavorizate, o problemă de acces la educație o au și persoanele cu dizabilități, sunt concluziile a doi reprezentanți ei elevilor și studenților care au participat la conferința „O Românie (și) pentru tineri: Cum arată România în care tinerii vor să rămână?”, organizată de Consiliul Tineretului din România.

Video: Ilona Andrei, G4Media 

ENTR a fost partener pentru panelul II de dezbatere. Dezbaterea integrală, aici.

„Pentru elevi, una dintre cele mai stringente probleme când vine vorba de accesul la educație este lipsa unităților de învățământ în multe zone rurale, aceștia având nevoie să parcurgă distanțe mari, unde iar intervine o problemă foarte mare cu care se confruntă elevii, și anume cea a transportului, pentru că nu există rute convenabile, nu există rute care să-i ducă la școală, iar transportul, deși este gratis pe hârtie, în practică ajunge să coste foarte mult pentru elevi. Mulți dintre ei provenind și din medii defavorizate, deci având nevoie de cât mai mult sprijin din partea statului pentru a ajunge la școală. Tocmai acești elevi care sunt cei mai vulnerabili sunt din păcate și cei mai afectați de inabilitatea noastră, a tuturor, de a sprijini cât mai mult accesul la educație și este deosebit de important să realizăm că o mare parte a abandonului școlar este cauzat de acest lucru, de faptul că elevii deși și-ar dori să își urmeze cursurile, nu au această posibilitate din diverși factori”, a declarat pentru ENTR și G4media Lucian Cismaru, vicepreședinte al consiliului Național al Elevilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Acesta a adăugat: „Multe din aceste programe sunt la nivel de hârtie, ele arată foarte bine în sertar dar nu se aplică în realitate sau se aplică la cote foarte mici, motiv pentru care nu sunt foarte eficiente și nu aduc schimbarea pe care o așteptăm cu toții”.
Și în ceea ce privește studenții există probleme, spune Ioana Spoială, secretar general al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România:

„Și în cazul învățământului superior există destul de multe probleme în ceea ce privește accesul. Cumva în completarea a ceea ce se întâmplă la nivelul învățământului preuniversitar, avem probleme de acces în ceea ce privește tinerii care provin din medii defavorizate, uneori nu își permit neapărat să își continue studiile și atunci aleg să se angajeze sau să meargă la studii și să se angajeze în paralel pentru că nu își permit să se susțină financiar în centrele universitare unde și nivelul de trai poate să fie diferit față de orașele mici sau față de zona rurală. Aceasta este o problemă destul de mare pe care sperăm să reușim să o rezolvăm și prin sisteme de burse, prin prioritizarea acordării la cămine”.
De asemenea, reprezentanta studenților mai adaugă că și persoanele cu dizabilități întâmpină probleme în ceea ce privește accesul la educație: „Pe lângă tinerii care provin din medii defavorizate, o problemă de acces o au și persoanele care au anumite cerințe educaționale mai speciale, pentru care nu există neapărat spații accesibile, nu există rampe de acces pentru persoanele care au dizabilități fizice, sau nu există materiale educaționale făcute special pentru tinerii care au anumite dizabilități, spre exemplu de vedere, sau auditive. Evident, ei au anumite cerințe pe care universitățile nu resușesc întotdeauna să le satisfacă, și atunci și accesul lor la educație este limitat pentru că nu au tocmai ce ar avea nevoie”.
Context
Conferința „O Românie (și) pentru tineri”. Cum arată România în care tinerii vor să rămână?” a avut loc pe 29 noiembrie, în Palatul Parlamentului, și și-a propus să aducă împreună atât tineri, ONG-uri, cât și factori decizionali și reprezentanți ai mediului academic și privat, astfel încât să dezbată pe marginea celor mai stringente probleme ale tinerilor din România la momentul actual, să vină cu posibile soluții și direcții de acțiune, mai ales în lumina contextului socio-politic curent.