Sursa foto: Economedia / Inquam Photos
Fabricile Siemens din România au funcționat pe creștere, fără probleme majore în derularea activității, în ciuda pandemiei, una din provocări fiind însă adaptarea sistemelor la lucrul de acasă. În schimb, acum, compania plănuiește să treacă la nivel global la un sistem de muncă hibrid – 50% de la birou, 50% de acasă, a declarat într-un interviu pentru Economedia Cristian Secoșan, CEO Siemens România și Moldova. Potrivit lui, ne confruntăm în continuare cu un deficit de forță de muncă și cel mai probabil nu vom depăși criza de personal. În schimb, pandemia a accelerat trendul digitalizării, iar ceea ce „credeam că se va întâmpla într-un viitor de 10-20 de ani s-a întâmplat în doi”, spune oficialul Siemens. Potrivit lui Secoșan, cybersecurity, analiza de date, stocarea energiei și hidrogenul vor fi subiectele fierbinți ale viitorului.
Cele mai importante declarații:
- Nu am avut probleme majore în derularea activității noastre și pot să vă spun acum că rezultatele activității noastre au fost la un nivel bun, chiar foarte bun, ținând cont de condițiile în care s-a desfășurat.
- Ca și provocare legată de gestionarea pandemiei, evident că a fost modul în care am reușit să ne adaptăm sistemele la lucrul de acasă și la o perioadă mare de timp. Sistemele IT au cam scârțâit și a trebuit să mai adaptăm din mers, dar, într-un termen foarte scurt – nu mai mult de două săptămâni – am reușit să punem totul la punct.
- Cum se va desfășura activitatea în viitor? În mod cert într-un sistem hibrid. Nu este un lucru care se întâmplă doar în România, ci și la nivel mondial. Ne propunem, ca și companie, deci la nivel mondial, ca în toate domeniile în care este posibil să implementăm acest sistem hibrid, mergând până la 50% din timp petrecut acasă, în home office și 50% din timp la birou.
- În România am fost într-o situație destul de bună, toate fabricile pe care le avem în România au funcționat la nivelul normal, chiar au funcționat pe creștere.
- Totuși, astăzi există niște probleme, globale, de altfel, legate de aprovizionarea cu materiale, de creșterea costurilor la materiale.
- Pentru cei cu nivel de calificare de învăţământ superior, universităţile din România şi învăţământul superior românesc oferă oameni destul de bine pregătiţi, dar cu condiţia ca şi noi cei din mediul de afaceri să ne implicăm şi să încercăm să sprijinim.
- Ne confruntăm cu deficit (de forță de muncă, n.r.) și acum, ne-am confruntat și în trecut și ne vom confrunta și în viitor. Atât în partea de producție, de oameni cu calificare medie, cât și în partea de oameni cu calificare înaltă, mai ales pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, care are o componentă foarte puternică de IT.
- Nivelul veniturilor a ajuns să se apropie de ceea ce pot să obțină în Vest. Evident că mai e nevoie și de alte lucruri, legate de calitatea vieții și de condițiile pe care le ai în general, nu e vorba numai de banii pe care poți să îi câștigi. Dar și aici s-au făcut progrese importante și sunt multe orașe în România care oferă condiții asemănătoare cu orașe din Vest.
- Sunt aproape convins că nu vom depăși criza de personal, ea va exista în continuare, iar necesarul de forță de muncă, mai ales în zona cu înaltă calificare și cu accent pe IT, necesarul va fi în continuare foarte mare și deficitul va exista în continuare.
- Trendul acesta de digitalizare începuse înaintea pandemiei și deja erau foarte multe joburi într-un proces de schimbare. Pandemia nu a făcut altceva decât să accelereze sau să catalizeze acest trend. Tot ceea ce ziceam sau credeam că se va întâmpla într-un viitor de 10-20 de ani s-a întâmplat în doi.
- Cybersecurity este activitatea care cred eu că va lua în viitorul apropiat o amploare extraordinar de mare. Gândiți-vă că pericolul a crescut extrem de mult prin modul în care lucrăm.
- Se vorbește de cel puțin două lucruri foarte importante acum. De stocarea energiei, stocare care are o conotație foarte importantă legată și de alte tipuri de tehnologii cum ar fi mașinile electrice în aplicațiile pentru bateriile respective. Dar și hidrogenul, care este văzut acum de foarte multă lume ca un combustibil al viitorului.
- Ceea ce ne dorim cu toții și ceea ce cred că trebuie să se întâmple ar fi implementarea digitalizării și în zona administrativă, de stat și guvernamentală. Acolo există un potențial mare și există și o dorință mare din partea populației și a companiilor de a putea rezolva mai ușor și mai repede anumite lucruri.
- România are nevoie de foarte multe proiecte. Anumite lucruri au început deja, cum ar fi modernizarea căilor ferate. Există proiecte destul de importante, unele sunt din păcate foarte întârziate. Este nevoie de material rulant performant, trenuri performante, tramvaie performante. E nevoie de o rețea de stații de încărcare pentru mașini electrice.
Vezi integral VIDEO cu Cristian Secoșan, CEO Siemens România și Moldova
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Filmare și montaj: Ovidiu Micsik / Inquam Photos
R: Domnule Secoșan, aș vrea să ne spuneți care au fost cele mai mari provocări pentru Siemens în ultimul an și jumătate, în special din cauza pandemiei și cum ați reușit să treceți peste ele.
Cristian Secoșan: Bună dimineața și mulțumesc, întâi, pentru invitația de a lua parte la interviul acesta. Prioritatea numărul unu a fost legată de gestionarea situației pandemiei. Și, în acest sens, prioritatea numărul unu a priorității numărul unu au fost angajații noștri, a fost tot ce am întreprins pentru starea lor, pentru asigurarea stării lor de sănătate, pentru a-i proteja pe ei și familiile lor și în felul acesta, avându-i pe ei protejați. Și, asigurându-le această stare de sănătate, să putem să ne continuăm și activitatea în condiții normale. Și în mare măsură am și reușit acest lucru. Evident că am avut tot felul de provocări, legate mai ales de cei care au interacționat cu alții, sau cei care au fost nevoiți să interacționeze, cu toată situația legată de lockdown și de interdicțiile din partea autorităților, au fost sectoare și domenii în care noi nu am putut să ne oprim. A trebuit să ne continuăm activitatea. Activități legate de proiecte, activități legate de asigurarea mentenanței unor instalații importante, de infrastructură, instalații care folosesc echipamentele noastre și practic o parte din angajații noștri au fost nevoiți să intervină în proiecte, cum spuneam și în activități de mentenanță și acolo a trebuit să fim și mai atenți și să vedem cum gestionăm aceste interacțiuni pe care le aveau cu clienți, cu parteneri, cu ceilalți. Am respectat tot ce a fost stabilit de către guvern, de către autorități, am respectat normele care au fost implementate și în felul acesta am reușit, până la urmă, să depășim situația, să zic, în condiții bune. Nu am avut probleme majore în derularea activității noastre și pot să vă spun acum că și activitatea noastră, sau rezultatele activității noastre au fost la un nivel bun, chiar foarte bun, ținând cont de condițiile în care s-a desfășurat.
R: De creștere față de anul 2019?
Cristian Secoșan: Cam la același nivel, deci fără un impact mare legat de pandemie. Și, în aceeași ordine de idei, ca și provocare legată de gestionarea pandemiei, evident că a fost modul în care am reușit să ne adaptăm sistemele la lucrul de acasă și la o perioadă mare de timp. Toți angajații, sau un număr foarte mare de angajați au lucrat de acasă. Noi și înainte de pandemie am avut un sistem de lucru de acasă, dar a fost limitat la o zi – două pe lună, a fost limitat și numărul de angajați care a beneficiat de acest lucru. Practic, în momentul în care a început pandemia, a trebuit să lucrăm cu toți angajații sau cu aproape toți angajații (de acasă, n.r.). Sistemele IT au cam scârțâit și a trebuit să mai adaptăm din mers, dar, într-un termen foarte scurt – nu mai mult de două săptămâni – am reușit să punem totul la punct și practic astăzi suntem în situația în care toți angajații pot să lucreze de acasă, pot să utilizeze toate sistemele, să acceseze remote, să acceseze de la distanță, de acasă și să nu aibă niciun fel de problemă în a-și derula activitatea.
R: Și în prezent câți angajați lucrează de acasă? Care este procentul de angajați care lucrează de la biroul de acasă și cum vedeți viitorul în companie?
Cristian Secoșan: În prezent respectăm în continuare cerințele autorităților și respectăm acea recomandare care spune, pe cât posibil, ca activitatea să se desfășoare de acasă. Din acest punct de vedere, avem categorii de angajați care lucrează aproape permanent de acasă, care se întâlnesc rar în echipe sau cu ceilalți colegi la birou, dar avem și echipe care sunt deja complet la birou sau sunt pe teren sau lucrează cu clienți sau cu parteneri. Ca și proporție, aș zice că suntem mult, mult sub 50% cu cei care sunt la birou, deci undeva în jur de 30-40%. Dar, depinzând de domeniu, sunt domenii în care suntem la 80-90% și sunt domenii la care suntem chiar la 10% oameni la birou.
R: Aveți un sistem hibrid…
Cristian Secoșan: Exact. Asta voiam să spun. Pe întrebarea cealaltă – cum se va desfășura activitatea în viitor? În mod cert într-un sistem hibrid. Cum vă spuneam mai devreme, am avut și înainte de pandemie un sistem în care au început colegii să își desfășoare activitatea și de acasă și am pregătit sistemele IT, am pregătit procesele interne – un lucru foarte important pentru această activitate. Pandemia doar a accelerat aceste preocupări pe care le-am avut, le-a catalizat. Nu este un lucru care se întâmplă doar în România, ci și la nivel mondial. Ne propunem, ca și companie, deci la nivel mondial, ca în toate domeniile în care este posibil să implementăm acest sistem hibrid, mergând până la 50% din timp petrecut acasă, în home office și 50% din timp la birou. Deci un hibrid perfect, jumătate-jumătate aproximativ. Dar depinzând de specificul fiecărei activități; sunt activități care se pretează la procentaje mai mari, altele care se pretează la procentaje mai mici de lucru de acasă.
R: Pandemia a afectat și lanțurile globale de aprovizionare. A afectat asta în vreun fel Siemens, a existat vreo disrupție în activitate, pe anumite segmente sau la modul general?
Cristian Secoșan: Evident, evident. Au existat probleme, nu foarte mult în România. În România am fost într-o situație destul de bună, toate fabricile pe care le avem în România au funcționat la nivelul normal, chiar au funcționat pe creștere, unele – trebuie să spun că avem patru fabrici în România, patru fabrici Siemens și unele dintre ele, cel puțin două, chiar pe creștere – și la noi nu s-a simțit foarte tare impactul, să zicem, al pandemiei. Totuși, astăzi există niște probleme, globale, de altfel, legate de aprovizionarea cu materiale, de creșterea costurilor la materiale și așa mai departe. Și există, aici, un efect, dar nu foarte grav. El a afectat într-o măsură foarte mică proiectele pe care le avem în derulare sau clienții pe care îi deservim. Noi urmărim în continuare cu atenție acest lucru. Produsele pe care le punem noi pe piață în România sunt produse în foarte multe țări și au existat, de exemplu, țări în care lucrurile au funcționat mai greu și unde au fost ceva întârzieri. Și ne așteptăm și în viitor să continue, și din cauza situației actuale, care s-a creat și ca efect al pandemiei, dar nu numai, legată de materiile prime și de o criză a materiilor prime.
R: Siemens, fiind o companie globală, vedeți mai degrabă un viitor care să tindă spre localizare și să inverseze trendul de globalizare?
Cristian Secoșan: Siemens a fost întotdeauna un pionier, în primul rând din punct de vedere tehnologic, pentru că Siemens a fost construit și dezvoltat pe inovație. Există foarte multe lucruri de care ne folosim astăzi curent și care au fost dezvoltate cândva în companie, într-o companie cu o istorie de peste 160 de ani. Și din punctul de vedere al organizării sau al așezării companiei globale pe piață suntem, cred, într-o situație asemănătoare. În ultimii cinci ani, compania a trecut prin niște schimbări profunde și practic noul Siemens care a fost creat în acești cinci ani a încercat să creeze companiei globale și multinaționale o structură mai suplă și mai pregătită pentru a reacționa rapid la niște schimbări care se petrec pe piețele globale. În acest sens, Siemens are acum o structură cu trei entități principale. În afară de Siemens industrial sau „core”, mai există încă două: Siemens Healthcare, care se ocupă de echipamente medicale și Siemens Energy, care a grupat toată partea de energie. În acest fel s-a căutat, în primul rând, chiar dacă nu localizarea din nou, s-a încercat concentrarea unor activităţi de acelaşi fel în nişte entităţi separate, independente. Şi ăsta a fost primul pas. Al doilea pas este şi legat de o oarecare re-localizare, în ideea în care unităţile locale din fiecare ţară vor avea nişte competenţe şi responsabilităţi şi o autoritate mai mare. De exemplu există multe lucruri pe care eu, la nivelul ţării, aici, în România, pot să le structurez sau pot să le abordez în modul specific, legat de ceea ce se întâmplă în ţara noastră. Un exemplu e pandemia. În timpul pandemiei, ce s-a întâmplat în România a fost decis aici de o echipă de criză, de o echipă creată la nivel local, nu am avut niciun fel de directive, sau influenţe sau amestec din partea centralei. Doar am informat despre măsurile pe care le luăm şi modul în care acţionăm aici. Dar, revin, încă o dată, două aspecte: unul e legat de concentrarea activităţilor de acelaşi fel şi crearea acestor entităţi pe nişte tehnologii şi produse specifice – aici trebuie să spun în paranteză că Siemens avea o structură în care acoperea o gamă foarte-foarte largă de produse şi a doua, legată de localizare şi de un transfer spre ţări a unor competenţe mai mari şi a posibilităţilor de a lua nişte decizii mai mult local.
R: Că aţi menţionat de inovare, Siemens în sine este un lider în inovare. Aş vrea să ştiu dacă Siemens România are ceva de spus din acest punct de vedere.
Cristian Secoșan: Da. În România avem o echipă puternică, implicată în activitatea de cercetare-dezvoltare pe care Siemens o are la nivel global, o echipă care este formată din oameni tineri, cu un accent sau cu o concentrare pe activitatea de IT şi de software destul de mare. Lucrul acesta este dat de tendinţele globale, dar şi de strategia pe care o are Siemens şi implicarea pe care o are Siemens în digitalizare şi aceşti tineri, pe care-i avem în divizia de dezvoltare-cercetare. În România sunt peste 500, care lucrează global, pentru toate entităţile Siemens din lume. Lucrează şi pentru toate tehnologiile pe care Siemens le urmăreşte acum sau pe care le are în portofoliu; începând cu energia, cu echipamentele medicale şi mergând în zona de industrie, infrastructură, practic tot ce acoperă Siemens. Activitatea lor s-a dezvoltat foarte mult de-a lungul timpului şi faptul că putem să ne desfăşurăm activitatea şi de la distanţă ne oferă şi aici noi oportunităţi de a putea să găsim oameni foarte bine pregătiţi, foarte calificaţi oriunde în ţară. Şi lucrul ăsta a şi început să îşi arate efectele, avem oameni care, într-un regim hibrid de activitate, lucrează din oraşe în care Siemens în mod normal nu era prezent.
R: Deci există o anumită flexibilitate a pieţei muncii datorată acestei munci hibrid, de la distanţă. Vă este mai uşor să găsiţi angajaţi din acest punct de vedere?
Cristian Secoșan: Da, asta ne dă nişte oportunităţi. Sunt şi nişte riscuri pentru că, evident, şi angajaţii noştri îşi pot căuta locuri de muncă în altă parte, oriunde. Flexibilitatea aceasta noi ne dorim să o putem oferi în continuare angajaţilor. Există nişte constrângeri legale, încă, la acest moment. Aşa-numita Lege a telemuncii este în continuare în discuţie şi se doreşte şi la nivel guvernamental şi la nivelul asociaţiilor patronale şi chiar şi sindicatelor flexibilizarea în continuare a ei. Legea aceasta ar trebui să ofere în viitor un cadru foarte bun pentru ceea ce spuneam şi în acest fel să ofere şi un confort suplimentar angajatului care poate să-şi desfăşoare activitatea, teoretic, în viitor, de oriunde şi să poată să fie integrat în nişte organizaţii care, la fel, sunt situate oriunde. Şi aşa cum spuneam, o vedem ca pe o mare oportunitate. Este, cumva, pe lista noastră de priorităţi şi atragerea talentelor şi a oamenilor cu pregătire bună şi cu dorinţă de a face cercetare-dezvoltare.
R: De unde vă luaţi angajaţii? Train-uiţi, instruiţi şi dacă instruiţi şi în cadrul companiei şi dezvoltaţi programe de învăţământ dual…
Cristian Secoșan: Există două aspecte aici. Primul aspect e legat de învăţământ şi cred că învăţământul ne oferă oameni destul de bine pregătiţi. Pentru cei cu nivel de calificare de învăţământ superior, universităţile din România şi învăţământul superior românesc oferă oameni destul de bine pregătiţi, dar cu condiţia ca şi noi cei din mediul de afaceri să ne implicăm şi să încercăm să sprijinim. Noi avem destul de multe programe şi de-a lungul timpului ne-am implicat destul de mult în, de exemplu, dotarea universităţilor cu laboratoare sau material de la noi, în aşa fel încât studenţii să poată să aibă acces la un nivel înalt de tehnologie, la nivelul care este disponibil acum pe piaţă. Ne-am implicat şi în alte feluri, oferind burse de studiu studenţilor sau aducând studenţii în practică la noi. Facem aproape anual şi un program numit Working Student în care încercăm, cu contracte pe un an, chiar pe doi, câteodată, să avem studenţi din ani terminali sau care sunt la master în organizaţie. Pactic, după perioada respectivă, din toate aceste categorii, ne selectăm oamenii cei mai buni sau oamenii care îşi doresc să lucreze la Siemens. Al doilea element este legat de programele interne. Cel de care am pomenit deja, Working Student, e unul dintre ele. Deci practic calificăm pe nişte activităţi specifice sau pe nişte tehnologii specifice în cadrul acestui program. La fel și pentru activități administrative, de tip comercial sau juridic sau administrativ pur și simplu. Cred că în partea cealaltă, legat de oamenii cu pregătire medie, și acolo există deja o implicare a noastră în învățământul dual. În multe orașe deja au apărut școli și există și acolo implicarea noastră. Dar acolo accentul principal este pus pe pregătirea la locul de muncă și pe calificarea fiecăruia la locul de muncă, lucrurile fiind foarte specifice. Acolo este mai ușor și mai potrivit să acționăm.
R: Practic v-ați confruntat vreodată cu deficit de forță de muncă? Aș vrea să știu și dacă ultimul an a agravat sau a atenuat situația și cum vedeți și o atenuare: cu atragerea de români din afară, atragerea de muncitori din afara UE?
Cristian Secoșan: Ne confruntăm cu deficit și acum, ne-am confruntat și în trecut și ne vom confrunta și în viitor. Atât în partea de producție, de oameni cu calificare medie, cât și în partea de oameni cu calificare înaltă, mai ales pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, care are o componentă foarte puternică de IT. Așa cum știm cu toții, România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 10 ani pe partea de IT și este un „război” între companii pentru a selecta pe cei mai buni absolvenți de facultăți, de aceea este importantă și implicarea cât mai devreme în universități. Este destul de greu de găsit oameni în continuare. Evident, există această posibilitate de a mai repatria oameni care lucrează în străinătate, mai ales că nivelul veniturilor a ajuns să se apropie de ceea ce pot să obțină în Vest. Evident că mai e nevoie și de alte lucruri, legate de calitatea vieții și de condițiile pe care le ai în general, nu e vorba numai de banii pe care poți să îi câștigi. Dar și aici s-au făcut progrese importante și sunt multe orașe în România care oferă condiții asemănătoare cu orașe din Vest. Din acest punct de vedere, cred că și acesta este și va fi și în viitor un element care ne-ar mai putea ajuta. Și, evident, lucrul de la distanță ne mai deschide o nouă cale și unde cred că vom putea să găsim oameni. Am văzut în orașe mai mici, de exemplu, chiar universități care încearcă să pregătească oameni, chiar dacă în orașul respectiv nu există un centru de IT. În timp, în următorii ani, s-ar putea dezvolta, iar lucrul de la distanță s-ar putea să ajute foarte mult dezvoltarea acelor orașe. Dar chiar și cu aceste trei elemente tot sunt aproape convins că nu vom depăși criza de personal, ea va exista în continuare, iar necesarul de forță de muncă, mai ales în zona cu înaltă calificare și cu accent pe IT, necesarul va fi în continuare foarte mare și deficitul va exista în continuare.
R: Există anumite schimbări pe care criza aceasta le-a declanșat în tipuri de joburi care vor exista, care nu vor mai exista în curând?
Cristian Secoșan: Eu cred că trendul acesta de digitalizare începuse înaintea pandemiei și deja erau foarte multe joburi într-un proces de schimbare. Pandemia nu a făcut altceva decât să accelereze sau să catalizeze acest trend. Tot ceea ce ziceam sau credeam că se va întâmpla într-un viitor de 10-20 de ani s-a întâmplat în doi. Sau foarte multe din lucrurile acelea. Cred că, din acest punct de vedere, schimbările încep să fie foarte vizibile. Acest concept de activitate desfășurată în modul hibrid este o schimbare majoră pentru foarte multe joburi. Ne-o imaginam, existau deja foarte multe companii care o făceau la un nivel mai redus, dar acum, după doar un an și jumătate de pandemie, uitați-vă unde s-a ajuns și cât de departe merg lucrurile în continuare. Alte lucruri legate de joburi derivă tot din digitalizarea lor, acesta este elementul principal. Asta înseamnă în special focusul pe IT și pe dezvoltarea de software. Cea mai mare provocare este legată de cybersecurity. Cybersecurity este activitatea care cred eu că va lua în viitorul apropiat o amploare extraordinar de mare. Gândiți-vă că pericolul a crescut extrem de mult prin modul în care lucrăm fiecare dintre noi. În rest, cred că activități legate de digitalizare, analize de date. Avem acum acces la foarte multe date, există extraordinar de multe date disponibile undeva, pe niște servere. Modul în care le structurăm, în care avem acces la ele și în care le putem folosi într-un fel sau altul a luat și asta o amploare foarte mare și va lua o amploare și mai mare. Nivelul de date disponibil acum este fără precedent în istorie. Tot ceea ce se găsește în internet, pe diverse servere este inimaginabil ca și volum și modul în care putem să gestionăm aceste date ca să obținem informații utile de acolo este destul de anevoios la acest moment.
R: Vom vedea niște schimbări în următorii ani și din punct de vedere energetic, climatic. Și aici există posibilitatea să apară noi specializări?
Cristian Secoșan: Evident. Clar. Asta nici nu încape discuție. Știm cu toții, vedem și efectele creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră, încălzire globală. Nu se poate continua în modul acesta – noi putem continua, dar nu copiii și nepoții noștri. Din punctul acesta de vedere, deja în ultimii 15 ani s-au produs niște schimbări majore. În primul rând această explozie a regenerabilelor, care a creat foarte multe locuri de muncă atât în partea de producție, cât și în partea de exploatare și derulare a proiectelor. Dar și altele. Se vorbește de cel puțin două lucruri foarte importante acum. De stocarea energiei, stocare care are o conotație foarte importantă legată și de alte tipuri de tehnologii cum ar fi mașinile electrice în aplicațiile pentru bateriile respective. Dar și hidrogenul, care este văzut acum de foarte multă lume ca un combustibil al viitorului. Hidrogenul este mai la început de drum, există foarte multe lucruri experimentale, în zona de prototip, dar sunt convins că se va dezvolta foarte mult. În momentul în care vom avea o producție stabilă și hidrogenul va fi disponibil cum e acum benzina sunt convins că vor exista și foarte multe aplicații, începând de la mobilitate – atât mașini, cât și trenuri și poate și avioane la un moment dat – și vor crea și ele aceste schimbări, locuri de muncă cu un alt specific, care nu au existat până acum.
R: Există piedici sau provocări în România, dacă a fost accentuată digitalizarea în ultimul an?
Cristian Secoșan: La digitalizare suntem pionieri și are două laturi: latura internă, de care am vorbit deja, dar și latura externă, unde oferim clienților servicii și produse, care le aduc aportul de digitalizare a diferitelor procese industriale sau ce are nevoie fiecare. Cred că nu există neapărat piedici, din contră cred că există anumite premise care sunt foarte importante. Una dintre premisele cele mai importante este legată de comunicare și de modul în care poți să folosești un suport de comunicare între diferite elemente care trebuie, în procesul de digitalizare, să comunice între ele. Cred că rețeaua românească 4G – care începe să meargă către 5G – este una dintre cele mai bune din lume. Este foarte important pentru digitalizare să poți să folosești acest suport de comunicare pentru a transmite datele dintr-o parte în alta. Dacă vă refereați la constrângeri care vin dintr-o zonă de reglementare sau juridică, nu există un obstacol major. Ceea ce ne dorim cu toții și ceea ce cred că trebuie să se întâmple ar fi implementarea digitalizării și în zona administrativă, de stat și guvernamentală. Acolo există un potențial mare și există și o dorință mare din partea populației și a companiilor de a putea rezolva mai ușor și mai repede anumite lucruri. Dar și acolo au început niște lucruri și sper că vor progresa destul de repede în viitor apropiat.
R: Aș vrea să mă întorc la partea de inovare. Aveți destule segmente pe partea de mobilitate pe care inovați: rail, road, e-mobilitate. De ce proiecte ar avea nevoie România pe acest segment ca să se dezvolte?
Cristian Secoșan: România are nevoie de foarte multe proiecte. Anumite lucruri au început deja, cum ar fi modernizarea căilor ferate. Există proiecte destul de importante, unele sunt din păcate foarte întârziate. Altele stau să pornească, dar e foarte mare nevoie de ele. Este nevoie de material rulant performant, trenuri performante, tramvaie performante. Suntem implicați și într-una și într-alta. Privind din perspectiva transportului rutier, e nevoie de o rețea de stații de încărcare pentru mașini electrice, stăm destul de prost. Există preocupări atât la nivelul autorităților, cât și în companii private, cred că și acestea vor porni destul de repede. Cam aceste trei direcții ar fi acum prioritare și unde noi putem contribui. Cred că dezvoltarea în general a infrastructurii de transporturi, cu drumuri, cu autostrăzi și cu alte posibilități legate de transport aerian, de transport maritim, intermodal, toate sunt foarte importante și cred că putem contribui, noi, Siemens, în multe dintre ele cu diverse produse, soluții, tehnologii. Dar primele pe care le-am menționat sunt cele mai fierbinți și sunt prioritățile pe care le văd în acest moment.
R: Mai aveți loc să vă dezvoltați. Plănuiți să mai achiziționați lideri pe o anumită nișă – ați mai făcut asta – sau să deschideți alte centre de cercetare-dezvoltare?
Cristian Secoșan: Tot ce avem noi în România în acest moment are o perspectivă bună de a adăuga lucruri, de a dezvolta. Nu există la momentul acesta ceva ce ar trebui să anunț legat de o achiziție. Achizițiile făcute de Siemens în ultima vreme au fost făcute la nivel global, au fost companii care au avut și în România reprezentanți. Siemens a investit foarte mult în partea de software și asta e în linie cu ce am discutat legat de digitalizare și de modul în care ne dezvoltăm tehnologiile în viitor, nu numai prin cercetare-dezvoltare, ci și prin achiziții. Și dacă mă întrebați pe mine, sunt convins că această activitate va continua și Siemens va fi întotdeauna foarte atent la ce se întâmplă în jur și va fi un pionier cum a fost de foarte mulți ani și va fi un pionier în inovație care va continua să acționeze în acest fel.