VIDEO Cum s-au răspândit protestele fără precedent în Cuba, unde internetul mobil a fost introdus abia în 2018

Totul a început la San Antonio de los Banos, un oraș cu 50.000 de locuitori la sud-vest de Havana, apoi protestul s-a răspândit în toată insula. În Trinidad, în provincia Sancti Spiritus, apoi în centru până în provincia de est Santiago de Cuba, scrie Il Fatto Quotidiano, citată de Rador.

Mii de cubanezi au ieșit în stradă duminică, 11 iulie, într-un eveniment fără precedent, strigând în cor „Patria și viața!”, titlul unui cântec critic împotriva guvernului, dar și „Jos dictatura!” și „Nu ne este frică!”.

În total, potrivit site-ului datajournalisme Inventario, duminică au fost înregistrate circa 40 de manifestaţii împrăştiate pe tot teritoriul.

Majoritatea au fost difuzate în direct pe reţelele de socializare, în această ţară în care apariţia internetului mobil la sfârşitul lui 2018 a susţinut revendicările societăţii civile.

Începând de la prânz, accesul la 3G a fost de altfel tăiat într-o mare parte a ţării. Nu a fost restabilit decât seara.

Un protest cu totul inedit, care a pus în alertă Guvernul și pe președintele Diaz-Canel – convins că SUA a manipulat nemulțumirea larg răspândită. În centru sunt dificultățile economice ale pandemiei, cozile interminabile pentru a obține produse de primă necesitate și alimente, dar și lipsa de medicamente.

Toate sunt elemente care au stârnit furia în ziua în care Cuba a înregistrat un nou record zilnic al infecțiilor și deceselor de coronavirus (47 de decese noi și 6.923 de infecții).

Sub hashtagul #SOSCuba sau #SOSMatanzas, cererile de ajutor se multiplică pe rețelele de socializare, precum și apelurile către guvern pentru a facilita trimiterea de donații din străinătate. Sâmbătă, un grup de opozanți au cerut înființarea unui „coridor umanitar”, inițiativă pe care guvernul a respins-o, declarând că „conceptele de coridor umanitar și ajutor umanitar sunt asociate zonelor de conflict și nu se aplică Cubei”.

De zeci de ani, pe insulă nu a mai avut loc un astfel de protest, care a alertat guvernul și pe însuși președintele Republicii, Miguel Díaz-Canel. În special, șeful statului a vizitat unul dintre principalele orașe unde au avut loc protestele, San Antonio de los Baños, declarând că au participat și „revoluționari” care au făcut acest lucru „fără a înceta să susțină revoluția”.

În declarații publice, Díaz-Canel a respins acuzația că țara sa este o dictatură, susținând că populația primește beneficii sociale și economice, care sunt posibile datorită sistemului socialist, apărând și politicile economice oficiale și lupta împotriva COVID-19, care au fost dezvoltate în ciuda lipsei de resurse cauzate de embargoul economic în vigoare de aproape 60 de ani.

Șeful statului și primul secretar al Partidului Comunist a fost mai aspru cu „alți demonstranți”, definiți „criminali” și, din acest motiv, a invitat „revoluționarii, în primul rând pe comuniști”, să apere sistemul cubanez.

Convins că Statele Unite se află în spatele protestelor, Díaz-Canel a observat că „într-un mod foarte laș, foarte pervers, în cele mai complicate situații pe care le avem în provincii, încep să apară personaje ale imperiului yankei, care susțin doctrine de intervenție pentru a consolida conceptul că guvernul cubanez nu este capabil să iasă din aceste dificultăți”.

De asemenea, președintele a solicitat SUA să revoce blocada economică, financiară și comercială împotriva insulei, pentru a demonstra autenticitatea îngrijorărilor lor pentru țara noastră. „În spatele tuturor acestor lucruri se află visul de a pune capăt revoluției cubaneze. Nu vom permite nimănui să manipuleze situația noastră. Nici nu vom admite ca orice mercenar vândut Statelor Unite să provoace o destabilizare în Cuba”, a concluzionat Miguel Díaz-Canel.

Între timp, Washington avertizează Havana împotriva oricărei utilizări a violenței împotriva manifestanților. „Statele Unite susțin libertatea de exprimare și de reuniune în Cuba și ar condamna cu tărie orice act de violență sau care vizează protestatarii pașnici care își exercită drepturile universale”, a declarat consilierul pentru Securitate al SUA, Jake Sullivan, pe Twitter.

Relaţiile diplomatice dintre Cuba şi Statele Unite, după o scurtă reconciliere între 2014 şi 2016, sunt la cel mai scăzut nivel de la mandatul lui Donald Trump, care a întărit embargoul în vigoare din 1962, denunţând încălcări ale drepturilor omului şi sprijinul Havanei pentru guvernul lui Nicolas Maduro în Venezuela.
Aceste sancţiuni, ca şi absenţa turismului din cauza pandemiei, au scufundat Cuba într-o profundă criză economică şi au generat puternice nemulţumiri sociale, urmărite îndeaproape la Washington şi pe continentul american.

Sursa: ilfattoquotidiano.it/ La libre Belgique/ Rador/ Traducerea: Oana Avram