
Unde sunt activele înghețate ale Rusiei? Nimeni, cu excepția Belgiei, nu vrea să spună
Dezbaterea privind acordarea unui împrumut de reparații Ucrainei a ridicat o întrebare arzătoare: unde se află exact activele imobilizate ale Rusiei?, scrie Euronews.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Când premierul belgian Bart De Wever a pus piciorul în prag la summitul UE de luna trecută și a blocat un plan îndrăzneț de acordare a unui împrumut de reparații în valoare de 140 de miliarde de euro Ucrainei, folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale Ruse, el s-a plâns că a fost luat în vizor.
La urma urmei, acest proiect îndrăzneț se bazează exclusiv pe fondurile deținute la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles, în ciuda faptului că aliații G7 au afirmat în repetate rânduri că dețin aproximativ 300 de miliarde de euro în active suverane înghețate, răspândite pe teritoriile lor.
„Cel mai gras pui se află în Belgia, dar mai sunt și alți pui în jur”, a spus De Wever. „Nimeni nu vorbește vreodată despre asta.”
Într-adevăr, nimeni, sau aproape nimeni, nu o face.
În urma remarcilor lui De Wever la summitul fără rezultate, Euronews a contactat țările occidentale care, potrivit informațiilor media și analizelor independente, au fost identificate ca deținând o parte din activele Băncii Centrale Ruse.
Unde sunt activele rusești
Acestea sunt: Franța, Luxemburg, Germania, Elveția, Regatul Unit, Statele Unite, Canada, Japonia și Australia, toate aliniate efortului internațional de a paraliza mașina de război a Kremlinului și de a pune capăt invaziei Ucrainei.
În mod ironic, cele mai precise răspunsuri au venit din partea celor două țări asociate în mod tradițional cu opacitatea financiară: Luxemburg și Elveția.
Potrivit unui studiu recent realizat de serviciul de cercetare al Parlamentului European, Luxemburgul deține între 10 și 20 de miliarde de euro în active suverane rusești.
Însă, într-o declarație comună, miniștrii de finanțe și de externe ai Marelui Ducat au furnizat o cifră radical diferită. „Valoarea activelor Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în prezent în Luxemburg este sub 10.000 de euro”, au afirmat aceștia.
Elveția, la rândul său, a confirmat că deține 7,45 miliarde de franci elvețieni, aproximativ 8 miliarde de euro, în active suverane rusești. Fondurile sunt păstrate în bănci comerciale.
Elveția nu este nici membră a UE, nici a G7, așa că nu este obligată să urmeze inițiativa de a emite un împrumut de reparații. Cu toate acestea, urmărește cu atenție procesul.
„Consiliul Federal își va stabili poziția ținând seama de legislația elvețiană, inclusiv de dreptul internațional, de obiectivele politicii externe a Elveției, precum și de menținerea stabilității financiare, pentru a evita consecințe neintenționate asupra piețelor financiare și asupra operațiunilor viitoare ale băncii centrale în sistemul financiar internațional”, a declarat acesta.
Celelalte țări contactate de Euronews au furnizat declarații de lungimi diferite, dar au evitat să precizeze câte active suverane rusești dețin.
Germania, care se estimează că deține o cotă limitată din fondurile imobilizate, a declarat că nu poate „dezvălui volumul sau locația activelor Băncii Centrale Ruse” din țară, din cauza cerințelor de protecție a datelor și a legislației UE privind sancțiunile.
Japonia a fost la fel de evazivă. Se crede că țara deține între 25 și 30 de miliarde de euro în active suverane rusești, o sumă care nu a fost niciodată confirmată oficial de Tokyo. (De Wever a afirmat că Japonia deține 50 de miliarde de euro.)
„Guvernul Japoniei nu dezvăluie informații privind detaliile activelor suverane ale Rusiei aflate în Japonia, inclusiv valoarea și locația acestora. Prin urmare, ne abținem să facem comentarii în acest sens”, se arată în declarație.
Franța a refuzat să comenteze valoarea activelor păstrate pe teritoriul său, chiar dacă fostul său ministru de finanțe, Bruno de Maire, a declarat anterior că a blocat 22,8 miliarde de euro din Banca Centrală Rusă.
Departamentul Trezoreriei SUA nu a răspuns la solicitarea Euronews.
În septembrie 2023, Axios a scris că un grup de lucru global cunoscut sub numele de Russian Elites, Proxies and Oligarchs (REPO) a descoperit active suverane rusești în valoare estimată de 5,06 miliarde de dolari (4,41 miliarde de euro) răspândite în sistemul bancar american.
Zidul tăcerii
Lipsa de transparență din partea Occidentului contrastează puternic cu claritatea din Belgia.
Euroclear publică periodic rapoarte privind activele suverane rusești, compoziția lor pe valute și actualizări privind profiturile neașteptate pe care le generează. Factorii de decizie, investitorii, jurnaliștii și analiștii au acces la aceste date.
Desigur, Euroclear, în calitate de depozitar central de valori mobiliare, este supus unor standarde mai stricte de transparență și supraveghere în comparație cu băncile private, unde principiile secretului și confidențialității sunt considerate sacrosancte pentru protejarea clienților.
În prezent, aliații G7 nu sunt în măsură să furnizeze o defalcare detaliată a activelor suverane rusești pe care le controlează, ceea ce reprezintă un eșec flagrant în contextul împrumutului pentru reparații.
Comisia Europeană, care a elaborat propunerea ambițioasă pentru împrumutul de 140 de miliarde de euro, a evitat în repetate rânduri întrebările privind posibilitatea de a lua în considerare și alte surse în afară de Euroclear.
Dr. Szymon Zaręba, cercetător principal la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale (PISM), a încercat să identifice locația exactă și valoarea activelor Băncii Centrale Ruse. Efortul său s-a lovit de aceleași obstacole cu care s-a confruntat Euronews.
„În cadrul discuțiilor noastre informale cu reprezentanții unor state membre ale G7 și UE, nu am primit nicio informație cu privire la motivele pentru care datele privind dimensiunea exactă a activelor nu sunt disponibile public”, a declarat Zaręba.
Cercetătorul a contestat opinia potrivit căreia divulgarea unor statistici clare despre active ar putea expune companiile occidentale care încă operează în Rusia la represalii din partea Kremlinului, o perspectivă evocată și de De Wever în recentele sale declarații.
„La urma urmei, Rusia știe exact unde au fost depuse fondurile sale înainte de izbucnirea războiului, când activele sale au fost înghețate și cui aparține proprietatea privată pe care să o vizeze”, a adăugat el.
Un alt obstacol recurent în căutarea activelor este distincția (rară) între activele suverane, și anume rezervele Băncii Centrale Ruse, și activele private ale persoanelor fizice ruse sancționate, cum ar fi oligarhii și liderii de afaceri.
Marea Britanie este un exemplu elocvent.
Pe de o parte, țara și-a arătat sprijinul pentru împrumutul de reparații.
„Acum este momentul ca comunitatea internațională să ia măsuri pentru a utiliza activele suverane înghețate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei”, a scris ministrul de externe Yvette Cooper în The Times. „Pentru că, sincer, Rusia este cea care ar trebui să plătească pentru daunele pe care le provoacă Ucrainei.”
Pe de altă parte, însă, a creat confuzie cu privire la numărul de active pe care le deține.
În mai 2025, Oficiul britanic pentru implementarea sancțiunilor financiare (OFSI) a înregistrat active înghețate în valoare de 28,7 miliarde de lire sterline (aproximativ 32,6 miliarde de euro) ca urmare a multiplelor sancțiuni impuse Rusiei din februarie 2022. Dar, în realitate, cifra de 28,7 miliarde de lire sterline, adesea citată în presă, exclude complet activele suverane.
Guvernul britanic a refuzat să furnizeze o cifră separată.
Poliția Regală Canadiană (RCMP) afirmă că Canada a înghețat „efectiv” active rusești în valoare de 185 de milioane de dolari canadieni (114 milioane de euro) și a blocat tranzacții în valoare de 473 de milioane de dolari canadieni (291 de milioane de euro) ca urmare a acestui fapt. Cu toate acestea, Euronews nu a primit nicio indicație cu privire la suma care aparține Băncii Centrale a Rusiei, dacă este cazul, ceea ce face imposibilă distingerea acesteia.
Australia, care are o sumă mai mică, a refuzat, de asemenea, să furnizeze o defalcare.
„Nu există cifre exacte. Este important să subliniem acest lucru. Statele individuale pot avea o idee – sau cel puțin am spera că au o idee aproximativă despre ceea ce se află exact în jurisdicția lor –, dar există foarte puțină supraveghere publică în acest sens. De aceea, dezbaterea se desfășoară în termeni atât de generali”, a declarat Francis Bond, asociat senior la firma de avocatură Macfarlanes, specializată în sancțiuni internaționale.
„Nu am mai văzut niciodată o propunere de acest gen. Este un răspuns la o situație considerată complet extraordinară și neobișnuită. De aceea, riscurile juridice, financiare și politice sunt atât de mari, pentru că nu avem cu adevărat un plan de acțiune pentru a determina cum se va desfășura acest proces.”
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.