Un val de căldură misterios încălzește Oceanul Pacific până la un nou record

Apele din nordul Pacificului au înregistrat cea mai caldă vară din istorie, potrivit unei analize realizate de BBC cu privire la un val de căldură marină misterios care i-a pus în încurcătură pe oamenii de știință specializați în climat.

Temperaturile suprafeței mării între iulie și septembrie au fost cu peste 0,25 °C mai ridicate decât maximul anterior înregistrat în 2022 – o creștere semnificativă într-o zonă de aproximativ zece ori mai mare decât Marea Mediterană.

Deși se știe că schimbările climatice sporesc probabilitatea apariției valurilor de căldură marine, oamenii de știință se străduiesc să explice de ce Pacificul de Nord a fost atât de cald pentru o perioadă atât de lungă.

Dar toată această căldură suplimentară din așa-numitul „blob cald” ar putea avea efectul opus în Marea Britanie, făcând probabil ca începutul iernii să fie mai rece, cred unii cercetători.

„Cu siguranță se întâmplă ceva neobișnuit în Pacificul de Nord”, a declarat Zeke Hausfather, climatolog la Berkeley Earth, un grup de cercetare din SUA.

O astfel de creștere a temperaturilor într-o regiune atât de mare este „destul de remarcabilă”, a adăugat el.

BBC a analizat datele de la serviciul climatic european Copernicus pentru a calcula temperaturile medii între iulie și septembrie într-o zonă extinsă din Pacificul de Nord, cunoscută uneori sub numele de „pata caldă”.

Regiunea se întinde de la coasta de est a Asiei până la coasta de vest a Americii de Nord, aceeași zonă utilizată în studiile științifice anterioare.

Cifrele arată că nu numai că regiunea s-a încălzit rapid în ultimele două decenii, dar și că 2025 este semnificativ mai cald decât anii recenți.

Faptul că mările se încălzesc nu este o surpriză. Încălzirea globală, cauzată de emisiile de dioxid de carbon și alte gaze generate de activitatea umană, a triplat deja numărul de zile cu căldură extremă în oceanele de pe glob, potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an.

Însă temperaturile au fost chiar mai ridicate decât prevăzuseră, cu cea mai mare cantitate, modelele climatice – simulări computerizate care iau în calcul emisiile de carbon generate de activitatea umană.

Analiza acestor modele realizată de grupul Berkeley Earth sugerează că temperaturile mării observate în Pacificul de Nord în luna august aveau o probabilitate mai mică de 1% să se producă într-un singur an.

Se consideră că variabilitatea naturală a vremii este una dintre cauze. De exemplu, în această vară vânturile au fost mai slabe decât de obicei. Asta înseamnă că mai multă căldură din soarele verii poate rămâne la suprafața mării, în loc să se amestece cu apele mai reci de dedesubt.

Dar, potrivit dr. Hausfather, acest lucru nu poate explica în totalitate condițiile excepționale.

„Cu siguranță nu este vorba doar de variabilitatea naturală”, a spus el. „Mai este și altceva la mijloc.”

O idee interesantă este că o schimbare recentă a combustibililor utilizați în transportul maritim ar putea contribui la încălzirea globală. Înainte de 2020, uleiul de motor murdar producea cantități mari de dioxid de sulf, un gaz nociv pentru sănătatea umană.

Dar sulful forma și particule minuscule în atmosferă, cunoscute sub numele de aerosoli, care reflectau razele solare și contribuiau la menținerea temperaturilor ridicate sub control.

Prin urmare, eliminarea acestui efect de răcire în zonele cu trafic maritim intens, cum ar fi Pacificul de Nord, ar putea dezvălui impactul complet al încălzirii cauzate de om.

„Se pare că sulful este principalul factor care determină încălzirea în această regiune”, a afirmat dr. Hausfather.

Alte cercetări sugerează că eforturile de reducere a poluării aerului în orașele chineze au jucat un rol în încălzirea Pacificului.

Aerul poluat a avut un efect similar cu cel al transportului maritim în ceea ce privește reflectarea razelor solare, iar curățarea acestuia ar fi putut avea consecința neintenționată de a permite o încălzire mai mare a oceanului.

Impactul posibil asupra Regatului Unit?

Valul de căldură marină din Pacificul de Nord a avut deja consecințe asupra vremii de ambele părți ale Pacificului, contribuind probabil la creșterea temperaturilor foarte ridicate din Japonia și Coreea de Sud și la furtuni în SUA.

„În California, am asistat la furtuni extrem de puternice, deoarece apele calde ale oceanului Pacific furnizează căldură și umiditate”, a declarat Amanda Maycock, profesor de dinamică climatică la Universitatea din Leeds.

„În special, există ceea ce numim râuri atmosferice… benzi de aer care conțin cantități foarte mari de umiditate provenită din apele oceanului”, a adăugat ea.

„Deci, dacă avem ape oceanice calde… acestea pot aduce multă umiditate pe uscat, care apoi cade sub formă de ploaie sau, în timpul iernii, poate precipita sub formă de zăpadă.”

Prognozele meteorologice pe termen lung sunt întotdeauna dificile, dar căldura extremă din nordul Pacificului ar putea afecta și Marea Britanie și Europa în lunile următoare.

Acest lucru se datorează relațiilor dintre condițiile meteorologice din diferite părți ale lumii, cunoscute sub numele de teleconexiuni.

„Deși condițiile actuale de căldură se înregistrează în nordul Pacificului, acestea pot genera mișcări ondulatorii în atmosferă care pot modifica condițiile meteorologice în aval, în nordul Atlanticului și în Europa”, a afirmat prof. Maycock.

„Acest lucru poate favoriza condiții de presiune ridicată peste continent, ceea ce ne aduce o influență mai mare din partea Arcticii, unde aerul este mai rece”, a adăugat ea.

„Acest aer poate fi atras peste Europa și ne poate aduce vreme mai rece la începutul iernii.”

Un rezultat mai rece nu este deloc sigur, deoarece acesta este un domeniu complex al științei. Mai multe alte modele meteorologice afectează, de asemenea, iernile din Marea Britanie, care devin de obicei mai blânde odată cu schimbările climatice.

Iar un Pacific de Nord cald pare să aibă efecte diferite mai târziu în timpul iernii, favorizând condiții mai blânde și mai umede în unele părți ale Europei.

Apariția fenomenului La Niña în Pacificul tropical

Un alt factor care trebuie luat în considerare este ceea ce se întâmplă mai la sud, în estul Pacificului tropical.

Acolo, apele de suprafață sunt neobișnuit de reci – un semn clasic al fenomenului meteorologic cunoscut sub numele de La Niña.

La Niña și fratele său cald, El Niño, sunt fenomene naturale, deși cercetările publicate săptămâna aceasta au evidențiat faptul că încălzirea globală ar putea influența schimbările dintre ele.

Conform NOAA, agenția științifică americană, se preconizează că fenomenul La Niña va persista în următoarele luni.

În condiții egale, La Niña crește în general riscul unui început rece al iernii în Marea Britanie, dar aduce și o șansă mai mare de a avea un sfârșit blând, spune Met Office.

„Acești doi factori din nordul și Pacificul tropical vor acționa împreună în această iarnă”, a spus prof. Maycock.

„Dar, întrucât La Niña este destul de slabă în acest an, căldura extremă din nordul Pacificului ar putea fi mai importantă pentru prognozarea iernii care urmează.”