G4Media.ro

Un fost polițist condamnat pentru luare de mită a cerut ziarului gălățean…

Foto: Pixabay.com

Un fost polițist condamnat pentru luare de mită a cerut ziarului gălățean Viața Liberă să-i șteargă numele din toate articolele care îl vizau

Redacția ziarului Viața Liberă din Galați anunță că a primit în luna august o solicitare de ştergere a numelui din partea unui subiect al unei serii de articole publicate de “Viaţa liberă”. E vorba despre un ofiţer de poliţie acuzat de luare de mită, trimis în judecată, condamnat și cu pedeapsa ispășită. Mai mult, agenția guvernamentală care verifică respectarea datelor personale ar fi cerut ziarului să șteargă toate articolele publicate, potrivit articolului citat.

Fostul polițist a cerut redacției să îi respecte „dreptul de a fi uitat” și a cerut să îi fie şters numele din baza de date, după ce a obţinut acest drept, în instanţă, determinând Direcţia Naţională Anticorupţie să îi şteargă numele din comunicatele de presă redactate la momentul respectiv.

În Uniunea Europeană, datele cu caracter personal ale cetățenilor sunt protejate prin Regulamentul nr. 679/2016, care a devenit lege în România începând cu 25 mai 2018.

Pentru nerespectarea cerințelor de protecție, sancțiunile pot ajunge până la 4 la sută din cifra de afaceri sau 20.000.000 de euro. Investigația unei organizații române se face de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Ce prevede legea? La art. 17 alin. (1) lit. a) din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date se prevede că persoana are dreptul de a cere ştergerea datelor cu caracter personal dacă acestea “nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate”. Alin. (3) lit. a) al aceluiași articol prevede însă că dreptul persoanei fizice de a îi fi șterse datele cu caracter personal nu se aplică în situația în care prelucrarea acestor date este necesară pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare.

Art. 85 alin. (2) din același Regulament prevede că, în cazul prelucrărilor efectuate în scopuri jurnalistice, statele membre prevăd anumite derogări de la prevederile Regulamentului pentru asigurarea unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare.

Prin art. 7 din Legea nr. 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2016/679, s-a prevăzut că, pentru asigurarea echilibrului sus-menţionat, prelucrarea în scopuri jurnalistice poate fi efectuată dacă datele cu caracter personal sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată.

Soluţia propusă de redacția Viața Liberă a fost înlocuirea numelui cu o explicaţie adresată cititorilor, care include hotărârea instanţei care îi dă respectivei persoane dreptul să ceară ştergerea din comunicatele DNA. Avocatul persoanei în cauză a mulţumit pentru demers, cerând redacției să procedeze la fel şi în cazul altor articole, potrivit Viața Liberă.

Problema a apărut însă când Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a transmis redacției gălățene o nouă adresă ”prin care ni se spune că soluţia noastră nu este suficientă şi ni se cere să ştergem complet URL-urile, în speţă articolele, fără să ni se dea vreo justificare legală, dar fiind ameninţaţi cu amenda, în caz că întârziem să răspundem”, scrie publicația citată.

Citește tot articolul pe Viața Liberă

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii

  1. GDPR foloseste doar infractorilor.
    Nu protejeaza decat infractorii.

    • Gresit, Ana. Sperand ca nu esti infractoare, te intreb daca nu-ti doresti sa existe o lege care sa previna sa-ti vezi datele peraonale asociate unei stiri defaimatoare, fara acordul tau?

    • Daca vrei, iti trimit pe mail scan dupa cartea mea de identitate.
      Oricum ea apare in vreo 378 de locatii.

  2. Interpretari aiurea ale institutiilor statului, care depasesc cu mult cadrul dorit de UE.

    • Stii care e culmea? Ca nu e o exagerare.

      1) Odata ce omul si-a ispasit pedeapsa, cica e ca nou-nout. [De fapt nu e, e doar o ipocrizie a Statului, care zice ca omul merita o a doua sansa … da’ sa nu incerce sa se faca magistrat. 😈 😆 Pai de ce sa nu se faca magistrat, daca tot e „nou-nout”?!? Ei, lasati … ]
      Nici macar nu-i mai poti spune „infractorule”! Caci il lezezi si te cheama in instanta. Si castiga!

      Asa ca daca il vezi pe Adiță Nastase pe strada, sa nu-i zici 0049. Chiar, Dragnea ce numar o avea?

      2) Cand reclami vreun functionar, iti raspunde institutia ca „am luat toate masurile ca astfel de situatii sa nu se mai intample” si gata, asta-i tot. Nu-ti zice „l-am sanctionat cu mustrare verbala” sau „i-am redus salariul pe 3 luni cu 10%”. Nu-ti zice nimic, pentru ca alea sunt …. exact, ai ghicit! – date personale. 💡

      El e angajatul institutiei, tu reclami, institutia ia la cunostinta ca ea, printr-un angajat al ei ti-a facut ceva, daca e vreo dauna, dai institutia in judecata (iar ea, sanchi, se intoarce impotriva functionarului ….oha!).
      Daca nu e nicio dauna, n-ai tu treaba cu angajatul.
      In final, te superi pe institutie si … colaborezi in continuare cu ea, ca doar e de Stat si n-ai unde sa te duci in alta parte. 😈

    • Poanta e ca ai unde sa te duci in alta parte, dovada milioanele de romani care au plecat definitiv din tara.

    • @Plictisitu: Asa este, doar ca GDPR-ul se aplica, in maniera asta, intr-o mare parte a ceea ce denumim „lumea civilizata”. 🙁 Se nasoleste treaba cam peste tot din punctul asta de vedere; pe acolo devine din ce in ce mai irespirabil aerul din cauza politically correctness. 🙁 Vine si la noi, dar cu o oarecare intarziere.

      Peste tot trebuie sa socotesti un echilibru intre confort si libertate. Depinde ce pretuiesti intr-o masura mai mare.

  3. Asta creaza precedent. Autoritățile statului nu știu ce înseamnă GDPR…

  4. Rămâne ca vajnicii idioți de la ANSPDCP să meargă prin biblioteci să distrugă exemplarele tipărite ale publicațiilor vizate. E beți, pe onoarea mea!

  5. Daca pun pe net o fotografie a articolului respectiv, la ce articol din lege se încadrează?
    Intreb pentru un prieten, căruia i-e dor de o nouă vizită la secția de poliție.

  6. In mod normal, legea privind GDPR este civila si dispune doar pentru viitor, nu si pentru cazul politistului care este anterior legii privind GDPR. Asa ca s-a creat un precedent numai din prostie crasa.