Un dosar privind „metoda Accidentul” s-a stins fără ca nimeni să fie pedepsit / 100 de bătrâni au pierdut în total 250.000 de lei / Faptele s-au prescris, unul dintre cei 8 inculpați a decedat în timpul procesului, la fel ca și 10 dintre victimele lor

Unul dintre cele mai ample dosare privitoare la „metoda Accidentul” s-a încheiat în „penal„, fără ca cineva să fie pedepsit, anunță Ziarul de Iași.

Opt deținuți și complici aflați în libertate au fost acuzați că au înșelat aproximativ 100 de vârstnici, reușind să obțină de la aceștia echivalentul unui sfert de milion de lei. Ancheta a durat un an, dar procesul s-a prelungit alți patru, făcând ca răspunderea penală să se prescrie.

Unul dintre inculpați a decedat în timpul procesului, ca și 10 dintre victimele sale. Alți opt păgubiți nu au mai putut fi audiați fie pentru că nu au mai putut fi găsiți, fie pentru că erau prea bolnavi ori bătrâni pentru a compărea în fața instanței, fie pentru că erau internați în spitale sau azile.

Ce nu a lămurit nici ancheta, nici procesul, este cum a fost posibil ca deținuții să „lucreze” timp de peste patru luni, dând telefoane peste telefoane din spatele gratiilor, fără ca vreun angajat al Penitenciarului să îi audă. Un telefon mobil a fost confiscat dintr-o celulă, dar asta nu i-a împiedicat pe escroci să-și ducă operațiunea mai departe.

Metoda de lucru era relativ simplă. Victima era luată repede, de către un escroc care se prezenta drept medic sau, mai rar, polițist și i se spunea că fiul său avusese un accident. Dacă potențiala victimă nu avea niciun fiu, escrocul spunea că greșise, fiind vorba de fapt de ginere ori nepot. Dacă interlocutorul își dădea seama că este vorba de o escrocherie, deținutul închidea telefonul și suna la următorul număr.

Dosarul a fost trimis în instanță la mijlocul lunii martie 2020. În octombrie, trecea de camera preliminară, judecătorii constatând legalitatea probelor și actelor de urmărire penală. În instanță însă, procedurile au decurs mult mai greu. Existau 14 inculpați și 59 de victime. Ar fi putut fi încă mai multe, dar 43 dintre persoanele păgubite nu s-au constituit părți civile. Fie nu au putut fi găsite, fie nu au avut încredere că și-ar putea recupera banii, fie au ajuns la o înțelegere cu inculpații. În cazul înșelăciunii, împăcarea părților duce la stingerea acțiunii penale. Procedura de mediere a durat și ea, procesul propriu-zis începând în iunie 2021.

O decizie a Curții Constituționale din mai 2022 a înjumătățit termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce din nou, era tot în favoarea escrocilor și a complicilor acestora. În cele din urmă, magistrații Judecătoriei au fost nevoiți să constate că faptele nu mai puteau fi urmărite penal, iar inculpații nu mai puteau fi condamnați, deși nimeni nu se îndoia de vinovăția lor.

Capul rețelei, Toader Colac, a decedat în timpul procesului. La fel și o parte a victimelor. „Ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale, în acord cu aspectele de fapt şi de drept, anterior expuse, instanţa arată că este împiedicată în mod absolut exercitarea în continuare a acţiunii penale faţă de inculpaţi, pentru faptele deduse judecăţii, urmând a se dispune o soluție de încetare a procesului penal”, au conchis magistrații.

Aceștia au mai putut doar să-i oblige pe inculpați la plata a 52.100 lei și 5.000 euro, ca daune civile.

Sentința Judecătoriei nu este definitivă, ea fiind contestată de doi inculpați. Procesul se va relua pe 8 septembrie în fața Curții de Apel, dar soluția acestei instanțe va mai putea privi doar latura civilă a cauzei.