UM România. Cum transformă noile legi ale securității naționale țara într-o mare unitate militară
Din pachetul de zece legi privind securitatea națională aflate deja pe masa coaliției, trei merită o atenție specială: cele două proiecte de lege privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe și proiectul de lege privind activitatea de informații și contrainformații.
Cele trei proiecte de lege acordă puteri sporite principalelor servicii secrete, SRI și SIE, acordă imunitate doar ofițerilor celor două servicii, nu și altora, obligă cetățenii, companiile și autoritățile să colaboreze cu serviciile la cererea acestora și, poate cel mai important, transformă din nou serviciile în organe de cercetare penală printr-un mecanism ceva mai sofisticat, prin lărgirea listei de amenințări la siguranța națională.
Ca observație mai generală, proiectele de legi menționate reflectă tendința de militarizare a statului din ultimii ani, sfidează norme și reguli democratice și buna funcționare a unui stat de drept. De notat apoi că noile legi ale siguranței au așteptat la sertar momentul schimbării componenței Curții Constituționale, care în ultimii ani, sub influența fostului șef DNA, Daniel Morar, a tăiat masiv din atribuțiile serviciilor.
Noii judecători CCR își vor prelua mandatul într-o săptămână, epoca lui Daniel Morar, devenit spaima serviciilor, se va încheia oficial peste câteva zile. Riscul ca anumite prevederi din noile proiecte de lege să pice la Curte este, deci, redus.
Nimeni nu contestă nevoia de modernizare a cadrului legal. Serviciile funcționează după legi scrise acum 30 de ani. Între timp, lumea s-a schimbat și s-a sofisticat, la fel amenințările cu care se confruntă statele. La granița României a izbucnit un război, Rusia a invadat Ucraina și amenință securitatea regiunii. Este, prin urmare, absolut firesc ca serviciile să primească instrumente de lucru eficiente și adecvate noilor realități.
Numai că, până și în aceste condiții excepționale, cu război la ușă și atacuri hibride, este obligatoriu să punem în discuție limitele puterilor acordate serviciilor, pentru a proteja echilibrele democratice și pentru a nu transfera întreaga putere în mâna unor oameni care nu dau socoteală nimănui pentru modul în care o exercită și nici n-au fost învestiți prin vot ca să conducă în mod legitim statul.
De exemplu, merită discutat în ce măsură se justifică extinderea listei de amenințări la adresa securității naționale la absolut toate domeniile din societate, inclusiv sănătatea, educația, cercetarea, până și patrimoniul cultural? Nu cumva extinderea listei de amenințări s-a făcut pentru a permite serviciilor să revină la statutul de organ de cercetare penală, pierdut în urma deciziei Curții Constituționale din 2016?
Așa cum arată proiectul de lege, ofițerii SRI se vor putea folosi de mandatul pe siguranță națională pentru aproape orice situație, inclusiv în cazuri minore, iar informațiile culese pot fi utilizate ca probe, la fel cum se întâmpla în urmă cu șase ani. Nu mai detaliez acum mecanismul, găsiți detalii aici sau la sfârșitul articolului.
Apoi, de ce ar fi nevoie de procurori anume desemnați pentru a investiga un ofițer SRI sau SIE? De ce n-ar putea fi anchetați, dacă încalcă legea, de orice alt magistrat din sistemul de justiție? De ce la sediile SRI sau SIE nu se pot face percheziții decât cu acordul CSAT sau al președintelui țării? Nici mai mult, nici mai puțin.
Nu înseamnă că un procuror ar trebui să poată sparge ușa sediilor SRI sau SIE pentru a face percheziții când îl taie capul, dar poate filtrul n-ar trebui pus atât de sus, tocmai la președinte sau la CSAT, ci ceva mai jos. De ce n-ar fi suficient un aviz de la comisia parlamentară de control? De notat că ofițerii altor servicii, cum ar fi SPP sau STS, nu beneficiază de acest gen de imunitate, ci răspund în fața legii aproape ca orice alt cetățean. Cum se justifică această diferență de tratament?
Greu de înțeles apoi de ce directorul SRI nu mai trebuie să prezinte rapoarte în Parlament, cel mult comisia de specialitate este pusă, conform noilor legi, să întocmească ea un raport. Aici putem detecta o anumită aroganță a serviciilor. Tot mai conștiente de rolul lor crescut în exercitarea puterii, schimbă raportul de forțe prin poziționare simbolică: nu mai merge directorul SRI sau SIE în Parlament să fie luat la întrebări. Să vină Parlamentul la ușa directorilor dacă are nelămuriri și curiozități.
Încă și mai interesant este mecanismul de numire și revocare a directorilor SRI și SIE. Cei doi sunt propuși de președinte și votați în Parlament, însă nu au mandat limitat în timp. Nu pot fi dați jos decât dacă fac parte din partide politice sau se implică în campanii în favoarea unui candidat. Evident, niciun director de serviciu secret nu va face astfel de erori elementare.
Dar el nu va putea fi demis, de pildă, pentru erori de management sau pentru slaba performanță a instituției. Cum așa? Apoi, nu e clar de ce Parlamentul, care îi votează, a pierdut dreptul de a mai iniția revocarea șefului SRI sau SIE? Doar președintele țării poate propune demiterea, însă doar pentru motivele imposibile de mai sus. Altfel spus, un director de serviciu secret odată numit nu mai dă socoteală aproape nimănui și nu poate fi sancționat aproape orice ar face.
În fine, introducerea obligației cetățenilor, companiilor și autorităților publice de a colabora cu serviciile secrete, la cererea acestora, indiferent de situație, transformă România într-o mare unitate militară. A pune o țară întreagă să lucreze pentru ele, pe lângă puterile sporite oferite de noile legi, reprezintă un exces anti-democratic atât de evident.
Proiectele de legi privind siguranța națională oferă puteri sporite serviciilor secrete, dar nu și suficiente garanții că aceste puteri nu vor fi utilizate abuziv. Controlul parlamentar formal din prezent se diluează și mai mult până la dispariție în noile legi, iar controlul asupra modului de utilizare a banilor publici este limitat. Potrivit legii, comisiile parlamentare de control SRI și SIE pot verifica ”utilizarea resurselor financiare şi materiale alocate, cu excepția fondului de cheltuieli operative aflat în competența CSAT”. Mai mult, ”este exceptat de la controlul ulterior al Curții de Conturi fondul de cheltuieli operative efectuate de serviciile/ structurile de informaţii”.
Să ne amintim că, în trecut, au existat cazuri de dosare penale pentru furt din fondurile operative din MAPN și MAI. Acest tip de investigație penală la SRI sau la SIE nu va mai putea fi posibil potrivit noilor legi.
Toate prevederile controversate dezvăluite în exclusivitate de G4Media.ro sunt din proiectele de legi transmise coaliției aflată la putere. Aceste legi ar urma să intre în guvern spre discutare și eventual aprobare în curând. Încă mai este timp de rectificări, astfel încât din Guvern să plece spre Parlament o variantă mult îmbunătățită.
Este dificil de acceptat că variantele ajunse pe masa coaliției reprezintă viziunea unor servicii care fac parte de atâția ani din NATO și UE, proiectele de legi par croite mai degrabă după chipul și asemănarea sistemelor de securitate de dinainte de 89.
Pe de altă parte, dacă rămân așa, atenție la tactica rusească de negocieri. E foarte posibil ca, prin proiectele de legi propuse, serviciile să ceară maxim pentru a obține în final exact ce vor.
Citește și:
- Ofițerii SPP, imunitate mai mică decât în cazul ofițerilor SRI și SIE: Pot fi audiați, percheziționați sau reținuți cu informarea prealabilă a directorului Serviciului de Protecție și Paza / Pentru ceilalți este nevoie de procurori anume desemnați
- EXCLUSIV Președintele României primește puteri suplimentare: Are ultimul cuvânt în CSAT dacă nu există consens – proiect de lege
- EXCLUSIV Imunitate pentru ofițerii SIE: e nevoie de procurori și judecători ”anume desemnați” și de acceptul CSAT – proiect de lege
- EXCLUSIV Lista amenințărilor la securitatea națională, extinsă semnificativ / Au fost incluse criminalitatea organizată, acțiunile care vizează sistemul de administrație, sănătate, educație, patrimoniu cultural, comunicații – proiect de lege
- EXCLUSIV Noua lege de funcționare a SRI nu mai prevede că directorul prezintă rapoarte de activitate anual sau când hotărăște Parlamentul / Doar Comisiile de control din legislativ sunt obligate să prezinte un raport anual
- EXCLUSIV Șeful SRI poate fi demis mai ușor de președintele României / Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorului SRI – proiect de lege
- EXCLUSIV: SRI devine autoritatea națională în domeniul interceptării comunicațiilor / Centrul Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor va funcționa în cadrul SRI – proiect de lege
- EXCLUSIV: SRI va avea dreptul să opereze în străinătate, iar SIE pe teritoriul României, potrivit proiectelor de legi ale securității
- EXCLUSIV Procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este șeful statului / Ofițerii SRI pot fi audiați, percheziționați sau reținuți doar de procurori anume desemnați – proiect de lege
- EXCLUSIV: Civilii și firmele vor fi obligați să sprijine agenții SRI la cerere în derularea operațiunilor serviciului de informații
- EXCLUSIV Proiect de lege: În cadrul SRI pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii / SRI poate aveea în coordonare asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
72 comentarii