Nicușor Dan, la comemorarea a 85 de ani de la Pogromul de la Iași: „Împreună ne angajăm să nu cădem în capcana „banalității răului” / Într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare, comemorarea de astăzi ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul rămâne o tentație reală”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj, duminică, în cadrul ceremoniei de comemorare a 85 de ani de la Pogromul de la Iași. „Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitați…”, a transmis Nicușor Dan în mesajul prezentat de către Vlad Ionescu, Consilier de Stat – Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, la ceremonia de la Cimitirul Evreiesc din Iași.

„Pogromul de la Iași nu a reprezentat doar tragedia unei comunități, ci și o traumă profundă pentru întreaga societate românească. El ne amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor și a excluderii”, a mai transmis președintele României.

„Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale”, a mai spus șeful statului.

„Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana ,,banalității răului”, concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii”, a mai transmis Nicușor Dan.

Pogromul de la Iași a culminat pe 29 iunie 1941, când mii de evrei, bărbați, femei, copii, tineri, vârstnici, au fost scoși din casele lor și uciși pe stradă sau în curtea chesturii de poliție. Circa 7.000 de supraviețuitori au fost îmbarcați în trenuri cu vagoane de vite, unul cu destinația Podu Iloaiei și celălalt cu destinația Călărași în care 60% au murit asfixiați sau deshidratați în călduri de 40 de grade.

Mesajul integral transmis de Nicușor Dan:

„Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitați…”

Aceste cuvinte, care sintetizează profund filosofia de viață a lui Elie Wiesel, ne amintesc că memoria este o formă de dreptate, de demnitate și de responsabilitate.

Comemorăm astăzi 85 de ani de la Pogromul de la Iași, una dintre cele mai tragice și dureroase pagini din istoria României. Pogromul din iunie 1941 rămâne o cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională, o consecință devastatoare a antisemitismului, a intoleranței și a urii îndreptate împotriva semenilor.

Eroziunea spiritului civic, abandonarea solidarității și a compasiunii în fața radicalizării discursului public, a nedreptății și a crimei l-au determinat pe unul dintre cei mai lucizi martori ai epocii, scriitorul Mihail Sebastian, să noteze în Jurnalul său că „masacrul de la Iași este o obsesie de care nu scăpăm”, surprinzând cu durere modul în care violența era tolerată, încurajată și transformată de autoritățile vremii într-o politică sistematică de persecuție împotriva evreilor.

La 85 de ani de la aceste atrocități, avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci și o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o garanție că lecțiile trecutului nu vor fi uitate.

Pogromul de la Iași nu a reprezentat doar tragedia unei comunități, ci și o traumă profundă pentru întreaga societate românească. El ne amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor și a excluderii.

Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale.

Educația rămâne cea mai puternică formă de prevenție împotriva repetării unor asemenea tragedii. Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust și despre responsabilitățile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaștere, spirit critic și cultivarea respectului față de diversitate putem construi o societate rezilientă în fața manipulării, a urii și a extremismului.

În același timp, avem obligația de a păstra și valorifica locurile memoriei, mărturiile supraviețuitorilor și rezultatele cercetării istorice, pentru ca generațiile viitoare să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce asemenea atrocități nu trebuie să mai fie posibile niciodată.

România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice și instituționale și alinierea la standardele europene, cât și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei și a discursului instigator la ură. Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul și să transforme lecțiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana ,,banalității răului”, concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii.

La această comemorare, aducem un omagiu victimelor, supraviețuitorilor și tuturor celor care au avut curajul să se opună răului și să salveze vieți omenești în vremuri de întuneric moral. Memoria lor ne obligă să rămânem vigilenți și să apărăm, zi de zi, valorile umanității, ale demnității și ale conviețuirii pașnice.

Fie ca amintirea victimelor Pogromului de la Iași să rămână veșnic vie în conștiința noastră și să ne călăuzească în construirea unei societăți întemeiate pe adevăr, respect, solidaritate și pace.