Cum a schimbat tema anticorupției, în doar câteva luni, realitatea politică din trei țări vecine cu România: Bulgaria, Ungaria și Serbia (ANALIZĂ)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În România lupta anticorupție a devenit temă secundară în lupta politică, cu o agendă dominată de criza economică, extremism și războiul dus de Rusia în Ucraina. În schimb, în trei țări vecine anticorupția a fost cheia care a schimbat realitatea politică.

State mai apropiate și mai dependente de Rusia – Bulgaria, Ungaria și Serbia au cunoscut de la începutul anului schimbări politice majore iar tema anticorupției a convins cetățenii să voteze anumiți politicieni sau a făcut, prin proteste, să îi îndepărteze pe alții.

Cel mai proaspăt caz: Pasul înapoi făcut de Vucic după protestele anticorupție din Serbia

Sursa foto: European Council

Președintele Serbiei din 2017, Aleksandar Vucic a anunțat, sâmbătă, că va demisiona în următoarele săptămâni și că vor fi organizate alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate. Decizia președintelui sârb vine după aproximativ 18 luni de proteste anticorupție conduse de studenți, care au dominat țara, declanșate de prăbușirea unui acoperiș proaspăt renovat la o gară din Novi Sad.

Tragedia din noiembrie 2024, care a cauzat moartea a 16 persoane, a generat un val de nemulțumire publică, provocând proteste masive, închiderea universităţilor şi apeluri pentru alegeri anticipate.

Manifestanţii acuză guvernul condus de preşedintele Aleksandar Vucic de corupţie sistemică, legături cu crima organizată şi limitarea libertăţii presei.

Platforma anticorupție care a câștigat alegerile parlamentare în Bulgaria

Foto: Facebook Rumen Radev

Fostul președinte de la Sofia, Rumen Radev, a câștigat la finalul lunii aprilie alegerile parlamentare din Bulgaria și a devenit premier cu o platformă anticorupție și un discurs agresiv împotriva oligarhilor.

Partidul său, Bulgaria Progresistă, a câștigat alegerile promițând alegătorilor eliminarea a ceea ce a numit „modelul oligarhic de guvernare”.

Victoria lui Radev a fost urmată de demisia procurorului general interimar, Borislav Sarafov, o mișcare interpretată de unii drept un semnal de schimbare.

Deși considerat prieten al Rusiei și eurosceptic, Radev a fost felicitat, la finalul lunii mai, de Ursula von der Leyen, pentru progresele făcute în lupta împotriva corupției:

„Aș dori să evidențiez progresele importante înregistrate de Bulgaria în domeniul combaterii corupției. Înființarea Comisiei Anticorupție reprezintă un element esențial pentru combaterea eficientă a corupției la toate nivelurile. Ceea ce contează cu adevărat este ca această instituție să își poată desfășura activitatea în mod independent.  Un alt pas esențial în lupta împotriva corupției este reorganizarea Parchetului General. Scopul acestei reforme este consolidarea capacității instituției de a desfășura cu succes investigații în domeniul corupției (…) combaterea corupției reprezintă unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii Europene”, a spus șefa Comisiei Europene.

De la Ungaria lui Orban, la Ungaria lui Magyar împotriva oligarhilor

Sursa foto: SOPA Images / Sipa USA / Profimedia

Tot în aprilie, ungurii au votat masiv partidul Tisza, condus de Peter Magyar, care a militat în campania împotriva lui Viktor Orban pentru dezoligarhizarea țării.

Mesajele anticorupție din campania Tisza au fost câștigătoare împotriva sloganurilor electorale ale partidului lui Orban, care aveau în centru demonizarea Uniunii Europene și a Ucrainei, în contextul războiului dus de Rusia.

De altfel, imediat după câștigarea alegerilor de la Budapesta, Peter Magyar a acuzat că oligarhi legați de Orbán transferă zeci de miliarde de forinți către Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii, Uruguay și alte țări îndepărtate.

„Fac din nou apel la Procurorul General, Șeful Poliției Naționale și șeful NAV să-i rețină pe criminalii care au cauzat daune de mii de miliarde de forinți poporului ungar și să nu le permită să fugă — înainte de formarea unui guvern TISZA — în țări de unde extrădarea nu este în prezent posibilă”, a scris la acea vreme Magyar pe X.

La începutul lunii iunie, Péter Magyar a declanșat o ofensivă totală împotriva structurilor de putere lăsate în urmă de Viktor Orbán, demarând o epurare masivă a serviciilor de informații și forțând o criză constituțională pentru înlăturarea președintelui țării, Tamás Sulyok.

Prin desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității – considerat o fostă “ poliție politică” a Fidesz – și prin utilizarea majorității de două treimi din parlament pentru a modifica Constituția în vederea demiterii președintelui care refuză să plece, noul guvern de la Budapesta acționează agresiv pentru a demonta complet aparatul de influență al vechiului regim și de a curăța instituțiile cheie de loialiștii fostului premier.

Iar la finalul lunii iunie, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege anticorupţie, în cadrul eforturilor premierului conservator pro-european Peter Magyar de a debloca fonduri europene în valoare de peste 16 miliarde de dolari.